Rusia angajează unul dintre cei mai mari bătăuși de la Hollywood pentru a-i pregăti viitorii soldați

Rusia îl angajează pe Steven Seagal pentru a preda artele marțiale soldaților săi
Actorul, care este cetățean rus din 2016, a deschis un centru de aikido la Moscova.

Steven Seagal (70 ani), unul dintre simbolurile filmelor de acțiune americane din anii 1990 și începutul anilor 2000, tocmai a deschis un centru de aikido la Moscova, cu intenția de a pregăti tineri ruși pentru a se înrola în forțele armate ruse.

Seagal, care a obținut cetățenia rusă în 2016, are centura neagră de gradul șapte Dan în aikido, fiind totodată instructor șef al Federației Ruse a acestei arte marțiale din 2018. „Tinerii pe care i-am văzut astăzi au un potențial foarte mare. Trebuie să deschidem mai multe astfel de centre pentru a-i dezvolta. Este important ca dezvoltarea aikido să progreseze într-un ritm mai rapid”, a declarat Seagal pentru agenția rusă de știri TASS.

Seagal nu și-a ascuns niciodată sprijinul pentru președintele rus Vladimir Putin, pe care l-a descris ca fiind „unul dintre cei mai mari lideri mondiali, dacă nu cel mai mare lider în viață în prezent”. Putin i-a acordat recent Ordinul Prieteniei.

Actorul, care s-a pronunțat anterior în favoarea anexării Crimeei de către Rusia, a vizitat anul trecut orașul rus Olenivka și tabăra de prizonieri ucraineni din acest oraș.
În 2021, Seagal i-a oferit președintelui venezuelean Nicolas Maduro o sabie de samurai din partea Ministerului rus de Externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#steven segal #soldați #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.