Rusia ar putea să rămână cât de curând fără medicamente din cauza sancțiunilor dure impuse de Occident

Încă de câteva zile se vorbește despre o criză a medicamentelor în Rusia. Pe rețelele de socializare au fost postate mai multe mesaje prin care oamenii erau avertizați că în următoarea perioadă multe medicamente ar putea să dispară. Aceștia erau îndemnați să se aprovizioneze cu medicamente vitale înainte ca proviziile să fie afectate de sancțiunile impuse după invaziei Ucrainei.

Apoi, unele medicamente au devenit mai greu de găsit la farmaciile din Moscova și din alte orașe. „Nici o singură farmacie din oraș nu o are acum”, a declarat un locuitor din Kazan pentru Associated Press la sfârșitul lunii martie despre un diluant de sânge de care tatăl ei are nevoie.

Lipsa de medicamente din piața rusă

Experții și autoritățile sanitare din Rusia spun că penuria de medicamente este temporară – din cauza achizițiilor și a dificultăților logistice pentru furnizori din cauza sancțiunilor -, dar unii rămân îngrijorați că medicamentele de calitate vor continua să dispară de pe piață. „Cel mai probabil vor fi lipsuri. Cât de catastrofal va fi, nu știu”, a spus dr. AlexeyErlikh, șeful unității de terapie intensivă cardiacă din Spitalul nr. 29 din Moscova și profesor la Universitatea de Medicină Pirogov din Moscova.

Rapoartele potrivit cărora rușii nu au putut găsi anumite medicamente în farmacii au început să apară la începutul lunii martie, la scurt timp după ce Moscova a declanșat războiul împotriva Ucrainei, iar sancțiunile ample au lăsat Rusia din ce în ce mai izolată de restul lumii. În ciuda asigurărilor din partea autorităților că tezaurizarea de provizii a fost de vină pentru golirea rapidă a rafurilor, rapoartele despre lipsuri au persistat pe tot parcursul lunii martie.

Ministrul rus al Sănătății, Mihail Murașko, a dat în repetate rânduri asigurări că disponibilitatea medicamentelor nu este o problemă în țară și a pus orice penurie pe seama achizițiilor. El a spus că cererea pentru anumite medicamente a crescut de zece ori în ultimele săptămâni și i-a îndemnat pe ruși să nu depoziteze medicamentele.

Contracararea sancțiunilor

Cu toate acestea, organul de supraveghere al sănătății din Rusia, Roszdravnadzor, a declarat că „situația de pe piața medicamentelor revine treptat la normal, cumpărarea de produse farmaceutice în panică fiind în scădere”.Erlikh, cardiologul, a subliniat problemele deja existente cu medicamentele de calitate în Rusia, care, potrivit unor estimări, importă până la 40% din medicamentele sale.

După ce autoritățile au lansat o politică de substituție a importurilor pentru a contracara sancțiunile legate de anexarea Crimeei în 2014 și pentru a-și promova propriile medicamente față de cele produse în străinătate, penuria anumitor medicamente importate a devenit o problemă. Politica a subliniat o gamă largă de preferințe pentru afacerile rusești și, în cele din urmă, a făcut-o neprofitabilă pentru companiile farmaceutice străine să furnizeze Rusiei unele dintre medicamentele lor scumpe și de înaltă calitate.

De asemenea, guvernul a continuat să adauge mai multe medicamente pe lista „medicamentelor vitale” — un registru de peste 800 de medicamente esențiale, pentru care autoritățile au stabilit prețuri obligatorii – și relativ scăzute. Companiile pot solicita modificarea prețului stabilit o dată pe an, dar procesul este lung, puternic birocratic și nu duce la un rezultat garantat, potrivit Euronews.

#sanctiuni #medicamente #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina