Rusia încearcă să salveze afacerile petroliere din Venezuela lovită de sancțiuni

O companie petrolieră rusă obișnuia să ofere o soluții pentru sancțiunile americane privind comerțul cu petrol al Venezuelei, acum se străduiește să evite un alt set de sancțiuni, arată documentele, de data aceasta din Europa și Statele Unite din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, scrie Reuters.

Rusia este unul dintre puținii aliați ai Venezuelei pe scena internațională. Companiile ruse au ajutat compania petrolieră de stat PDVSA să susțină producția în ultimii ani, în ciuda sancțiunilor SUA menite să priveze guvernul președintelui Nicolas Maduro de principala sa sursă de venituri din export.

Roszarubezhneft a fost înființată în 2020 și la scurt timp după aceea a achiziționat participațiile venezuelene ale gigantului petrolier de stat rus Rosneft (ROSN.MM), deoarece Washingtonul a impus sancțiuni asupra a două dintre unitățile lui Rosneft pentru tranzacționarea petrolului venezuelean.

Cele cinci întreprinderi mixte achiziționate de Roszarubezhneft produc aproximativ 125.000 de barili pe zi (bpd) de țiței în Venezuela cu un număr de angajați de aproximativ 200 de muncitori ruși și locali, potrivit surselor și analiștilor. Acest lucru este echivalent cu aproximativ 16% din cei 788.000 bpd pe care Venezuela i-a produs luna trecută.

Roszarubezhneft încearcă să transfere proprietatea asupra activelor sale venezuelene de la unitățile sale europene către o altă companie din Rusia pentru a evita „blocarea activităților sau confiscarea activelor companiilor grupului”, a spus unul dintre documentele companiei analizate de Reuters.

Transferul dreptului de proprietate asupra activelor a fost necesar pentru a „păstra controlul și gestionarea activelor și funcționarea stabilă a unităților sale de afaceri”, potrivit unei scrisori din 16 martie trimisă de un director al Roszarubezhneft filialelor sale din Venezuela.

Scrisoarea nu spunea când ar putea avea loc transferurile și nici unde în Europa au fost înregistrate afacerile. Directorii Roszarubezhneft au pus situația lor pe seama „acțiunilor neprietenoase ale Statelor Unite și ale statelor străine aliate și ale organizațiilor internaționale”.

Sancțiunile existente au lovit deja afacerile lui Roszarubezhneft din Venezuela prin lipsa de valută, conform documentelor. Compania este nevoită plătească muncitorii și furnizorii din țara sud-americană în ruble și bolivari venezueleni.

Rublele nu sunt acceptate pe scară largă în economia din Venezuela din ce în ce mai bazată pe dolari. Muncitorii ruși plătiți în ruble ar trebui să găsească pe cineva dispus să-i schimbe cu dolari sau euro.

Dificultățile evidențiază impactul de amploare al sancțiunilor asupra companiilor rusești și a operațiunilor lor internaționale. Lipsa valutei forte i-a determinat pe managerii lui Roszarubezhneft din Venezuela să-și scrie șefilor deplângându-se de incapacitatea de a plăti pentru locuințe, asigurări și nevoile zilnice, arată documentele.

Statele Unite au sancționat sectorul petrolier al Venezuelei în 2019, sperând să-l forțeze pe Maduro și, în timp, au trecut pe lista neagră companiile care tranzacționează țițeiul Venezuelei. Sancțiunile au redus drastic exporturile de petrol ale Venezuelei, dar nu au reușit să-l înlăture pe liderul socialist, a cărui realegere Washingtonul a considerat-o o farsă.

Majoritatea angajaților lui Rosneft au rămas în țară după transferul de active, potrivit a două persoane familiarizate cu problema. Fostul șef al lui Rosneft în Venezuela este acum reprezentantul legal al companiei Roszarubezhneft Petrolera (Cyprus) Ltd, potrivit unui document văzut de Reuters și înregistrările online.

Roszarubezhneft este deținută de Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății Guvernamentale a Rusiei, o unitate a Ministerului Rusiei Dezvoltării Economice, potrivit agenției de știri de stat ruse Tass, care a descris compania la formare ca având capitaluri proprii de 4,06 miliarde de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#petrol #Venezuela #Afaceri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.