Rusia își „cumpără” aliații: 30 de miliarde USD acordați țărilor loiale în timp ce bugetele sociale sunt sacrificate

Kremlinul continuă practica de a acorda împrumuturi masive regimurilor aliate, în ciuda unui deficit bugetar federal semnificativ și a reducerii fondurilor destinate sprijinului social și proiectelor majore din domeniul sănătății.

Conform datelor Băncii Mondiale, datoria totală a țărilor străine către Rusia a atins un nivel record de 30,1 miliarde de dolari, cel mai mare din 1999. Anul trecut, Moscova a acordat împrumuturi în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari și a anulat datorii pentru mai multe state.

Egiptul este principalul beneficiar al acestor fonduri, cu o creștere a datoriei de 1,45 miliarde de dolari. De asemenea, Rusia a împrumutat 745 milioane de dolari Bangladeshului, 363 milioane de dolari Indiei și alte sume mai mici unor țări precum Uzbekistan (41,3 milioane de dolari), Afganistan (19,9 milioane de dolari), Nicaragua (16,9 milioane de dolari) și alte state din Africa și Asia.

Totodată, Rusia a anulat datorii istorice în valoare de 700 de milioane de dolari pentru Somalia, majoritatea fiind acumulate în perioada sovietică. Alte scutiri de datorii au fost acordate Belarusului (487 milioane de dolari, cu amânarea plăților până în perioada 2029-2034), Serbiei (117 milioane de dolari) și Armeniei (40 milioane de dolari).

Valoarea împrumuturilor acordate, calculată la cursul actual, se ridică la aproximativ 257 miliarde de ruble, o sumă comparabilă cu bugetul unei regiuni mari din Rusia, precum Irkutsk (270 miliarde de ruble), sau cu bugetul anual al proiectului național „Sănătate” (290 miliarde de ruble).

Această generozitate vine în contextul unui deficit bugetar de 3,2 trilioane de ruble în 2023, care este estimat să crească la 3,3 trilioane de ruble în acest an. Mai mult, bugetul pentru anul viitor prevede un deficit de 1,2 trilioane de ruble și reduceri semnificative în cheltuielile sociale, inclusiv pensii și ajutoare pentru cetățeni.

Proiectele cheie din domeniul sănătății vor suferi și ele tăieri semnificative: finanțarea luptei împotriva cancerului va fi redusă cu 5,1%, a celor împotriva bolilor cardiovasculare cu aproape jumătate, iar dezvoltarea infrastructurii medicale cu o treime.

Criticii politicii Kremlinului atrag atenția asupra priorităților guvernului, care favorizează împrumuturile externe în detrimentul bunăstării propriilor cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aliati #miliarde #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.