Geopolitica lovește piața petrolului: sancțiuni, inflație și posibile excese de ofertă în 2025

Prețurile petrolului s-au stabilizat după o creștere de trei zile și au rămas sub influența speculațiilor privind sancțiuni mai dure asupra exporturilor de petrol din Rusia și Iran. Participanții la piață au inclus deja în prețuri comentariile recente din SUA, care indică posibilitatea unor restricții suplimentare. În centrul atenției acum este raportul lunar al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care urmează să fie publicat.

Cotațiile Brent se situează ușor sub 74 de dolari pe baril, după o creștere de peste 3% în ultimele trei sesiuni, în timp ce West Texas Intermediate se menține peste 70 de dolari pe baril. Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că prețurile reduse ale petrolului exercită presiuni suplimentare asupra economiei Rusiei. În același timp, un candidat al fostului președinte Donald Trump pentru funcția de consilier pentru securitate națională a afirmat că viitoarea administrație va impune „presiune maximă” asupra Iranului.

În ultimele două luni, petrolul a fost tranzacționat într-un interval restrâns, sub influența șocurilor geopolitice și a prognozelor privind o scădere a cererii globale în 2025, inclusiv în China. Aceasta, combinată cu o creștere a ofertei, ar putea duce la un excedent semnificativ de petrol anul viitor.

Pe termen scurt, sprijinul pentru prețurile petrolului a venit și din publicarea datelor privind inflația în SUA, care au întărit convingerea pieței că Rezerva Federală va continua ciclul de reducere a ratelor dobânzilor.

„Discuțiile despre sancțiuni mai dure oferă un anumit sprijin prețurilor,” a declarat Warren Patterson, șeful strategiei pentru piețele de mărfuri la ING Groep. „Deși am observat o oarecare forță a prețurilor în ultimele zile, piața rămâne într-un interval destul de restrâns. Această dinamică nu este surprinzătoare, având în vedere așteptările pentru un echilibru confortabil al pieței petrolului până în 2025.”

Datele recente din SUA au arătat o scădere semnificativă a stocurilor din Cushing, Oklahoma, dar și o producție națională care a atins un nou record.

În China, pe 12 decembrie se încheie Conferința Centrală pentru Muncă Economică. Dacă autoritățile chineze vor indica o țintă de creștere economică pentru 2025 similară cu cea din 2024 (5% creștere a PIB-ului), experții Bloomberg Economics consideră că aceasta ar putea semnala o intensificare a măsurilor de stimulare economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#geopolitica #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”