Geopolitica lovește piața petrolului: sancțiuni, inflație și posibile excese de ofertă în 2025

12 Dec. 2024, 09:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Dec. 2024, 09:46 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile petrolului s-au stabilizat după o creștere de trei zile și au rămas sub influența speculațiilor privind sancțiuni mai dure asupra exporturilor de petrol din Rusia și Iran. Participanții la piață au inclus deja în prețuri comentariile recente din SUA, care indică posibilitatea unor restricții suplimentare. În centrul atenției acum este raportul lunar al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care urmează să fie publicat.

Cotațiile Brent se situează ușor sub 74 de dolari pe baril, după o creștere de peste 3% în ultimele trei sesiuni, în timp ce West Texas Intermediate se menține peste 70 de dolari pe baril. Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că prețurile reduse ale petrolului exercită presiuni suplimentare asupra economiei Rusiei. În același timp, un candidat al fostului președinte Donald Trump pentru funcția de consilier pentru securitate națională a afirmat că viitoarea administrație va impune „presiune maximă” asupra Iranului.

În ultimele două luni, petrolul a fost tranzacționat într-un interval restrâns, sub influența șocurilor geopolitice și a prognozelor privind o scădere a cererii globale în 2025, inclusiv în China. Aceasta, combinată cu o creștere a ofertei, ar putea duce la un excedent semnificativ de petrol anul viitor.

Pe termen scurt, sprijinul pentru prețurile petrolului a venit și din publicarea datelor privind inflația în SUA, care au întărit convingerea pieței că Rezerva Federală va continua ciclul de reducere a ratelor dobânzilor.

„Discuțiile despre sancțiuni mai dure oferă un anumit sprijin prețurilor,” a declarat Warren Patterson, șeful strategiei pentru piețele de mărfuri la ING Groep. „Deși am observat o oarecare forță a prețurilor în ultimele zile, piața rămâne într-un interval destul de restrâns. Această dinamică nu este surprinzătoare, având în vedere așteptările pentru un echilibru confortabil al pieței petrolului până în 2025.”

Datele recente din SUA au arătat o scădere semnificativă a stocurilor din Cushing, Oklahoma, dar și o producție națională care a atins un nou record.

În China, pe 12 decembrie se încheie Conferința Centrală pentru Muncă Economică. Dacă autoritățile chineze vor indica o țintă de creștere economică pentru 2025 similară cu cea din 2024 (5% creștere a PIB-ului), experții Bloomberg Economics consideră că aceasta ar putea semnala o intensificare a măsurilor de stimulare economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.