Rusia, măcinată de criză! Inflaţia a explodat pe fondul situaţiei dificile de pe piaţa muncii

Rata inflaţiei în Rusia a accelerat în septembrie, înregistrând cel mai rapid ritm lunar de creştere din aprilie 2022, arată datele publicate de Oficiul de Statistică Rosstat, transmite Reuters.

Banca Centrală a Rusiei a majorat succesiv rata dobânzii, până la 13%, în timp ce deprecierea rublei s-a adăugat presiunilor inflaţioniste provocate de înăsprirea pieţei muncii şi cererea mai ridicată din partea consumatorilor.

Analiştii se aşteaptă ca luna aceasta Banca Centrală a Rusiei să crească din nou dobânda.

În septembrie, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 6%, de la 5,15% luna precedentă, şi uşor peste nivelul de 5,8% previzionat de analiştii intervievaţi de Reuters.

Banca Centrală a Rusiei estimează anul acesta o scădere a inflaţiei până la 5% – 6,5%, în condiţiile în care ţinta sa pe termen mediu este de 4%.

În ritm lunar, inflaţia a urcat la 0,87%, de la 0,28% luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau la 0,7%. Este cea mai rapidă creştere lunară din ultimele 17 luni.

Una din temerile cheie ale gospodăriilor din Rusia o reprezintă inflaţia, după un deceniu de crize economice în care nu au reuşit să facă economii, iar creşterea preţurilor a afectat standardele de trai în întreaga ţară.

„Împreună cu Banca Centrală a Rusiei, vom lua toate măsurile necesare pentru a readuce inflaţia spre ţinta noastră”, a dat asigurări ministrul Finanţelor, Anton Siluanov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accelerare #inflație #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.