Prețul petrolului va crește în acest an din cauza sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană

O nouă rundă de sancțiuni

Potrivit analiștilor, următoarea rundă de sancțiuni – combinată cu o revenire a cererii chineze pe măsură ce restricțiile zero-Covid se modifică – va restrânge piețele petroliere și va crește prețurile. „Ne așteptăm ca interzicerea europeană a țițeiului și produselor rafinate din Rusia transportate pe mare să aibă ca rezultat o scădere a producției de cel puțin 1 milion de barili pe zi în 2023, Rusia având dificultăți în a găsi piețe alternative”, a declarat Giovanni Staunovo, analist la UBS Global Wealth Management.

Într-adevăr, Rusia a amenințat că va reduce producția cu până la 700.000 de barili pe zi, ca răzbunare pentru limitarea prețului impus de G7, sugerând un alt potențial impact asupra producției de petrol a țării.

Națiunea a redirecționat cantități tot mai mari de petrol către India și China, pe fondul tensiunilor politice în creștere cu Europa, una dintre cele mai mari piețe ale sale, din cauza războiului din Ucraina. Dar transporturile către Asia se dovedesc acum mai dificile, deoarece sancțiunile europene îngreunează comercianții să găsească suficiente nave pentru a transporta țițeiul rusesc.

Preț impus de G7

Potrivit Rystad Energy, însă, riscul unei scăderi drastice a producției de țiței a fost mai mare la jumătatea anului 2022, când aprovizionarea globală a fost mai redusă. Având în vedere că aprovizionarea globală se așteaptă să fie restrânsă, prețurile țițeiului vor depăși probabil 100 de dolari pe baril anul viitor, potrivit lui Ole Hansen de la Saxo Bank și Staunovo de la UBS Global Wealth.

Prețurile petrolului au crescut de la jumătatea lunii decembrie, după mai multe luni de scădere, deoarece oferta este sub presiune în urma sancțiunilor UE asupra țițeiului rusesc transportat pe mare și a amenințărilor Moscovei că va reduce producția ca răzbunare față de plafonul de preț impus de G7, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.