Rusia sparge recordul: 25 milioane de euro pe săptămână pentru mașina de propagandă

Mașina de propagandă de stat din Rusia, care funcționează la o capacitate fără precedent de la vremurile sovietice, devine tot mai costisitoare pentru contribuabilii ruși.

Conform proiectului de buget pentru 2025, guvernul a planificat să majoreze finanțarea canalelor de televiziune de stat, a mass-mediei și a proiectelor de propagandă pe internet la un nou record istoric – 137,2 miliarde de ruble (aproximativ 1,33 miliarde de euro). Această cifră reiese din nota explicativă atașată proiectului de lege privind bugetul, publicată în baza Dumei de Stat.

Comparativ cu anul curent, cheltuielile pentru secțiunea „mass-media” vor crește cu 15,9 miliarde de ruble (aproximativ 154 milioane de euro), adică cu 13%, depășind bugetele anuale ale unor regiuni medii din Rusia, precum regiunea Kaliningrad (135 miliarde de ruble), Perm (110 miliarde de ruble) și Tambov (75 miliarde de ruble).

În medie, propaganda de stat va costa bugetul 11,4 miliarde de ruble pe lună (aproximativ 111 milioane de euro) sau 2,6 miliarde de ruble pe săptămână (aproximativ 25 milioane de euro). Principalii beneficiari ai acestor fonduri vor rămâne canalele de televiziune de stat.

„Primul canal” va primi o subvenție de 6 miliarde de ruble (aproximativ 58 milioane de euro) pentru „umplerea grilei de programe”. Alte 18,6 miliarde de ruble (aproximativ 181 milioane de euro) sunt alocate în buget pentru „Primul canal”, NTV, VGTRK, Televiziunea Publică a Rusiei și canalul „Carusel” pentru difuzarea în localitățile mici (cu populații sub 100.000 de locuitori). Aceste cheltuieli vor crește cu 1 miliard de ruble (aproximativ 9,7 milioane de euro) comparativ cu anul curent.

Guvernul va majora finanțarea agenției MIA „Rusia Azi” cu 17%, până la 10,9 miliarde de ruble (aproximativ 106 milioane de euro). Cheltuielile pentru agenția TASS vor crește cu 26%, până la 4,8 miliarde de ruble (aproximativ 46 milioane de euro).

În plus, agențiile „Regnum” și „Komsomolskaia Pravda”, care nu au primit finanțare de stat în acest an, vor fi incluse în buget: prima va primi o subvenție de 152 milioane de ruble (aproximativ 1,48 milioane de euro), iar a doua 438,7 milioane de ruble (aproximativ 4,27 milioane de euro).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #propaganda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața importurilor de tehnică pentru prelucrarea solului din Republica Moldova a trecut printr-o transformare accelerată în perioada 2023–2025: volumul fizic a crescut puternic, dar valoarea și prețul mediu au fluctuat și semnalează o orientare tot mai evidentă spre echipamente mai accesibile. Potrivit datelor sintetizate de economistul Iurie Rija, în cei trei ani au fost importate 58,8 mii de unități de tehnică, în valoare totală de 391,2 milioane lei. Dacă în 2023 importurile au atins 144,5 milioane lei, în 2024 acestea au scăzut la 109,2 milioane lei (minus 24,4%), iar în 2025 au revenit la 137,5 milioane lei (plus 25,9% față de 2024). În același timp, numărul unităților importate a crescut constant: de la 15,2 mii în 2023 la 20,8 mii în 2024 și 22,9 mii în 2025, adică un avans cumulat de 50,8%.

Un indicator-cheie al schimbării pieței este prețul mediu pe unitate: acesta s-a prăbușit de la 9.518 lei în 2023 la 5.261 lei în 2024 (minus 44,7%), apoi a urcat parțial la 6.004 lei în 2025. În opinia lui Rija, dinamica arată o „masificare” a cererii și migrarea fermierilor spre segmentul bugetar, pe fondul presiunilor financiare și al nevoii de mecanizare pentru gospodăriile mici și medii.

Analiza arată și că importurile sunt dominate de tehnica nouă: 87,13% din total (circa 51,3 mii unități). Totuși, segmentul utilajelor second-hand a explodat după 2023: de la 100 unități în 2023 la peste 1.060 unități anual în 2024–2025, ceea ce sugerează diversificarea pieței și adaptarea la bugete diferite.

Pe tipuri de utilaje, cele mai importate ca volum au fost frezele de sol (20,5 mii unități, 34,9%), urmate de frezele pentru motocultivator (11,1 mii, 18,9%) și grăpile (9,7 mii, 16,4%). Însă ca valoare, piața este condusă de cultivatoare, care reprezintă doar 12,5% din unități, dar generează peste 50,5% din valoarea importurilor (circa 197,8 milioane lei). Diferența reflectă existența a două piețe paralele: una de masă, ieftină, și una profesională, scumpă, pentru ferme mari.

Geografic, China domină detașat cantitativ: 89,05% din unități (aprox. 52,4 mii), dar doar 22,42% din valoare, ceea ce indică poziționarea în segmentul low-cost. La polul opus, Germania are doar 0,33% din unități (195 bucăți), însă 17,45% din valoarea totală, iar Ucraina cumulează 3,42% din unități și 15,86% din valoare, ocupând o zonă de mijloc între buget și premium.

În ceea ce privește importatorii, analiza arată o piață competitivă, cu 174 de companii în trei ani, dar și o concentrare puternică: top 10 controlează circa 58% din valoarea importurilor. Liderul după valoare este Carvidon Service SRL (aprox. 38,2 milioane lei), în timp ce după volum primul loc revine Vatavu Grup SRL (circa 14,3 mii unități).