Rusia sparge recordul: 25 milioane de euro pe săptămână pentru mașina de propagandă

Mașina de propagandă de stat din Rusia, care funcționează la o capacitate fără precedent de la vremurile sovietice, devine tot mai costisitoare pentru contribuabilii ruși.

Conform proiectului de buget pentru 2025, guvernul a planificat să majoreze finanțarea canalelor de televiziune de stat, a mass-mediei și a proiectelor de propagandă pe internet la un nou record istoric – 137,2 miliarde de ruble (aproximativ 1,33 miliarde de euro). Această cifră reiese din nota explicativă atașată proiectului de lege privind bugetul, publicată în baza Dumei de Stat.

Comparativ cu anul curent, cheltuielile pentru secțiunea „mass-media” vor crește cu 15,9 miliarde de ruble (aproximativ 154 milioane de euro), adică cu 13%, depășind bugetele anuale ale unor regiuni medii din Rusia, precum regiunea Kaliningrad (135 miliarde de ruble), Perm (110 miliarde de ruble) și Tambov (75 miliarde de ruble).

În medie, propaganda de stat va costa bugetul 11,4 miliarde de ruble pe lună (aproximativ 111 milioane de euro) sau 2,6 miliarde de ruble pe săptămână (aproximativ 25 milioane de euro). Principalii beneficiari ai acestor fonduri vor rămâne canalele de televiziune de stat.

„Primul canal” va primi o subvenție de 6 miliarde de ruble (aproximativ 58 milioane de euro) pentru „umplerea grilei de programe”. Alte 18,6 miliarde de ruble (aproximativ 181 milioane de euro) sunt alocate în buget pentru „Primul canal”, NTV, VGTRK, Televiziunea Publică a Rusiei și canalul „Carusel” pentru difuzarea în localitățile mici (cu populații sub 100.000 de locuitori). Aceste cheltuieli vor crește cu 1 miliard de ruble (aproximativ 9,7 milioane de euro) comparativ cu anul curent.

Guvernul va majora finanțarea agenției MIA „Rusia Azi” cu 17%, până la 10,9 miliarde de ruble (aproximativ 106 milioane de euro). Cheltuielile pentru agenția TASS vor crește cu 26%, până la 4,8 miliarde de ruble (aproximativ 46 milioane de euro).

În plus, agențiile „Regnum” și „Komsomolskaia Pravda”, care nu au primit finanțare de stat în acest an, vor fi incluse în buget: prima va primi o subvenție de 152 milioane de ruble (aproximativ 1,48 milioane de euro), iar a doua 438,7 milioane de ruble (aproximativ 4,27 milioane de euro).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #propaganda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.