Rusia vrea Moldova înghețată de frig. Guvernul alocă 1,7 miliarde de lei pentru achiziția metanului

Companiei de stat Energocom, mandată de Guvern să caute surse alternative de gaz, i se vor aloca 1,7 miliarde de lei pentru achiziția metanului. Banii vor fi alocați prin majorarea de capital a companiei, potrivit dispoziției din 22 octombrie adoptată de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii.

Transferarea mijloacelor se va efectua de către Ministerul Finanțelor în baza prezentei dispoziții, la solicitarea Agenției Proprietății Publice. Agenția Proprietății Publice va asigura, prin intermediul organelor de conducere ale SA „Energocom”, aprobarea efectuării emisiunii suplimentare închise de acțiuni.

Energocom va crea grupul de lucru pentru achiziția gazelor naturale și va încheia cu SRL „Moldovatransgaz” un contract pentru achiziționarea primelor 5 mil. m3 de gaze naturale. Prețul de achiziționare a gazelor naturale de către SRL „Moldovatransgaz” de la SA „Energocom” va acoperi cheltuielile operaționale, taxele și impozitele și nu va include profit”, se spune în dispoziție.

În perioada stării de urgență, pentru asigurarea deficitului de gaze naturale estimat, SA „Energocom” va solicita oferte de la potențialii furnizori/traderi de gaze naturale, va selecta prin intermediul grupului de achiziție instituit câștigătorul/câștigătorii în baza criteriilor tehnice, economice și financiare și va încheia contractul/contractele de vânzare-cumpărare a gazelor naturale cu furnizorii/traderii de gaze naturale în termene restrânse, cu posibilitate de prelungire a acestora.

Oferta de gaz – cel mai mic preț

În scopul standardizării și comparabilității ofertelor, SA „Energocom” va utiliza contractele tip EFET (European Federation of Energy Traders). Prețul înaintat de ofertanți va fi bazat pe prețul zilei următoare de la Bursa de Energie din Olanda TTF (Title Transfer Facility) emis de către publicația specializată Argus sau PEGAS (EEX) și ofertele vor fi cu punct de livrare: punct de interconectare Oleksiivka (UA>MD) și Ungheni (RO>MD). Criteriul de selectare va fi cel mai mic preț oferit de furnizorul de gaze.

Totodată, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în termen de 5 zile, va organiza identificarea soluției pentru valorificarea păcurii donate de către Guvernul României Guvernului Republicii Moldova pentru depășirea situației actuale.

Centru de dirijare

Potrivit deciziei Comisie pentru Situații Excepționale, va fi organizat un Centrului de Dirijare în Situații Excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova în componența conform „codului portocaliu”, începând cu data de 23 octombrie 2021, ora 08.00 (mun. Chișinău, str. Gheorghe Asachi nr.69, sediul central al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI), cu stabilirea regimului de activitate 24/24 până la o decizie suplimentară (componența concretă a efectivului participant și regimul de activitate pot fi modificate în funcție de evoluția situației operative, la decizia șefului Centrului). Conducător al Centrului domnul Alexandru OPREA, secretar de stat al MAI.

Contractul cu Gazprom a expirat la 30 septembrie și a fost prelungit pentru o lună. Or, deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu concernul rus. După vizita de ieri de la Moscova, ministrul Infrastructurii, Andrei Spănu a declarat că: ”oferta propusă, la moment, de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz. Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț la gaz mai mare decât toate celelalte state din regiune”.

#dispoziție #gaz #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.