Rușii de la Pravda: România este prima pe lista loviturilor cu rachete Kalibr: Bucureștiul ar putea invada Transnistria

28 Apr. 2022, 09:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Apr. 2022, 09:10 // Actual //  bani.md

Pravda.ru scrie că Londra, prin faptul că a recunoscut legitimitatea loviturilor ucrainene asupra bazelor militare de pe teritoriul Rusiei, tocmai a justificat loviturile aeriene rusești asupra lanțurilor logistice din mai multe state NATO, care aprovizionează Kievul cu arme.

„Polonia și România sunt primele pe lista celor care o caută cu lumânarea”, scriu rușii de la Pravda, citați de Rador.

James Heappey, subsecretar de stat al forțelor armate britanice, a declarat pentru Radio Times că Ucraina are dreptul legal de a lovi baze militare de pe teritoriul Rusiei pentru a perturba logistica armatei ruse.

”Realitatea este că Ucraina era o țară suverană care trăia în pace, între granițele sale, când o altă țară a decis să violeze aceste granițe și să aducă aici 130.000 de soldați”, a comentat demnitarul de la Londra într-un interviu citat de presa britanică.

”Acest lucru a declanșat un război între Ucraina și Rusia, iar, într-un război, Ucraina trebuie să lovească dușmanul pe teritoriul său, să atace liniile logistice, proviziile de combustibil, depozitele de armament. Face parte din război”, a mai comentat el.

Ministrul a adăugat că este ”total legitim ca Ucraina să vizeze ținte din interiorul Rusiei” pentru a perturba armata rusă din punct de vedere logistic. În caz contrar, situația ar duce la și mai mulți morți și la un ”carnagiu” pe teritoriul ucrainean.

Comentând declarația, purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova a afirmat că Rusia ar putea efectua lovituri militare asupra unor ținte de pe teritoriul mai multor state NATO care livrează arme regimului de la Kiev, pentru a le perturba logistica militară.

Ținte principale pentru rachetele Kalibr

„Țările care furnizează activ arme letale regimului nazist de la Kiev sunt: Cehia, Polonia, Slovenia, Turcia, Germania și SUA. Alte state o fac neoficial, de exemplu Bulgaria.”, scrie Pravda.

Unde poate lovi Rusia logistica și bazele militare ale Occidentului?

„Ar putea fi în primul rând România. România ar putea invada acum Transnistria pentru a-și salva frații moldoveni de acolo”, crede jurnalista Liuba Lulko.

Experți occidentali: Rusia vrea să distrugă axa care leagă Ucraina de România

Aici nu trebuie uitat că Putin a invocat adesea conceptul de „etnici ruși” pentru o serie de acțiuni pe teritoriul altor state, chipurile pentru a ajuta etnicii ruși „captivi” acolo. Într-un discurs faimos, după anexarea Crimeeii, în 2014, Putin a spus, referindu-se la regiuni din sudul și estul Ucrainei: „Rusia a pierdut aceste teritorii din varii motive, dar oamenii au rămas”. Etnicii ruși sunt în număr de peste 200.000 și în Transnistria, iar Kremlinul nu uită de ei…

Miza militară a Rusiei în Transnistria: Realimentarea trupelor din Ucraina, repararea echipamentelor, nodurile feroviare

De ce Transnistria este atât de importantă pentru Rusia

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că „serviciile speciale” rusești se află în spatele seriei de explozii în Transnistria, scrie BBC.

Serviciul de informații al armatei ucrainene afirmă că exploziile sunt rezultatul unor operațiuni de tip steag fals („false flag”) menite să atragă forțele din Transnistria, o regiune învecinată cu Ucraina, în războiul declanșat de președintele Vladimir Putin pe 24 februarie.

Polonia e următoarea pe listă

Pravda consideră că această țară servește drept punct de tranzit pentru toate transporturile de armament din țările vestice către Ucraina.

„Fie fizic, fie mental, aceste țări nu vor supraviețui unui atac cu rachete Kalibr. Ar fi cu adevărat un preludiu al celui de Al Treilea Război Mondial, dar aliații SUA ar fi primii care l-ar pierde, din cauza comportamentului lor indezirabil”, scriu jurnaliștii ruși.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

13 Nov. 2025, 11:42
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2025, 11:42 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Moldovenii au plasat peste 22 milioane de lei în valori mobiliare de stat prin platforma eVMS.md. Investițiile au fost realizate între 3 și 12 noiembrie 2025, prin 521 de tranzacții efectuate de 468 de investitori.

Cea mai mare parte a sumelor a fost direcționată către obligațiunile de stat cu maturitate de 3 ani, care oferă o dobândă de 7,15%. Pentru această categorie, au fost efectuate 338 de tranzacții de către 307 investitori, însumând 15 946 800 lei. Obligațiunile cu maturitate de 4 ani, cu o dobândă de 7,30%, au atras 6 058 100 lei, prin 183 de tranzacții realizate de 161 de investitori.

Ministerul Finanțelor reamintește că, începând cu aprilie 2025, emisiunile lunare de valori mobiliare de stat oferă populației posibilitatea de a investi constant și avantajos. Dobânda acestor valori mobiliare este fixă și neimpozabilă, iar plățile se fac de două ori pe an, direct în contul bancar al investitorilor.

Următoarea rundă de subscriere este programată între 1 și 10 decembrie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII