Rușii își reduc achizițiile de imobile în Turcia, dar păstrează coroana cumpărătorilor străini

Rușii au rămas pe primul loc în topul cumpărătorilor străini de proprietăți în Turcia în 2024, conform datelor Institutului de Statistică din Turcia (TUIK). Această performanță vine în ciuda unei scăderi semnificative a numărului de tranzacții realizate de cetățenii ruși.

În 2024, rușii au achiziționat 4.867 de proprietăți în Turcia, ocupând locul întâi între cumpărătorii străini. Pe locul al doilea s-au clasat cetățenii iranieni, cu 2.166 de achiziții, urmați de ucraineni, care au realizat 1.631 de tranzacții.

Deși își mențin poziția de lideri, activitatea rușilor pe piața imobiliară turcă a scăzut considerabil comparativ cu anii anteriori. În 2023, aceștia au achiziționat peste 10.500 de proprietăți, iar în 2022, pe fondul războiului din Ucraina și al mobilizării parțiale din Rusia, au înregistrat un record de 16.300 de tranzacții, reprezentând 24% din achizițiile străinilor.

Scăderea activității rușilor pe această piață poate fi explicată prin mai mulți factori. În 2023, Turcia a majorat suma minimă necesară pentru obținerea permisului de ședere prin investiții imobiliare la 200.000 de dolari, de la 50.000 de dolari în orașele mici și 75.000 în metropole. Potrivit Irinei Moșeva, partener la Intermark Global, noile reguli au redus atractivitatea Turciei pentru cetățenii ruși.

De asemenea, slăbirea rublei și creșterea costului vieții în Turcia au fost bariere suplimentare. Alte dificultăți includ sancțiunile internaționale care complică transferurile financiare și faptul că mulți ruși și-au realizat deja planurile de relocare în anii precedenți.

În același timp, rușii au început să găsească modalități de a achiziționa imobile în Europa, chiar și în contextul restricțiilor impuse de sancțiuni. Conform Intermark Global, în prima jumătate a anului 2024, 35% dintre tranzacțiile imobiliare ale rușilor s-au desfășurat în Uniunea Europeană, un procent mai mare față de 2022, când sancțiunile și închiderea programelor de „vize de aur” au redus considerabil accesul la piața europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #achizitii #imobile #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația americană intenționează să intensifice presiunea asupra sectorului energetic al economiei rusești, care generează mai mult de jumătate din veniturile din export și asigură un sfert din veniturile bugetare ale țării.

Dacă Vladimir Putin nu va ajunge la un acord privind Ucraina, Statele Unite vor crește semnificativ livrările de petrol pe piața mondială, reducând prețul la 40 de dolari pe baril sau chiar mai jos, a declarat Robert Wilkie, șeful echipei de tranziție a președintelui ales Donald Trump, într-un interviu acordat BBC Radio 4.

„Prezența SUA pe piața globală a petrolului va împinge prețul în jos – ceea ce va falimenta economia Rusiei. Aceasta va pune o presiune enormă asupra economiei militare a lui Putin”, a spus Wilkie.

El a anunțat, de asemenea, intenția de a crește livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) americane în Europa, unde SUA dețin deja 70% din piață, iar în unele țări, cum ar fi Germania, aproape 90%.

În campania sa electorală, Trump a promis o extindere masivă a producției de petrol și gaze în SUA, sub sloganul „Forează, dragă, forează!”. El a declarat că producția de petrol va crește cu 15%, sau 3 milioane de barili pe zi – un volum echivalent cu exporturile actuale de petrol ale Rusiei transportate pe mare.

Trump a promis să acorde terenuri federale și platforme petroliere companiilor din domeniu, inclusiv permisiunea de a fora în state bogate în petrol, precum Alaska și Texas, precum și în Golful Mexic. De asemenea, el a anunțat intenția de a elimina interdicția privind construirea de noi conducte, introdusă de Joe Biden, și restricțiile la exportul de GNL.

În primul său discurs public adresat lui Putin după inaugurare, Trump a amenințat cu sancțiuni mai dure, inclusiv un embargo total asupra tuturor bunurilor rusești, dacă Kremlinul nu va încheia războiul care a provocat pierderi uriașe și a devenit cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Deși SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus Rusiei peste 20.000 de sancțiuni, Moscova continuă să exporte aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi, conform estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie. Totuși, cercul principalelor țări care cumpără petrol rusesc s-a restrâns la trei: China, India și Turcia.

Înăsprirea sancțiunilor americane din ianuarie, care include adăugarea companiilor „Gazprom Neft”, „Surgutneftegaz” și a 183 de tancuri petroliere din „flota umbră” pe lista neagră, ar putea reduce exporturile maritime de petrol cu până la 30% și veniturile totale cu 15%, estimează analiștii Alfa-Bank. Aceștia prognozează o pierdere de 800.000 de barili pe zi, echivalentă cu 30 de miliarde de dolari din veniturile din export. Analiștii Raiffeisenbank estimează pierderi și mai mari – 10% din veniturile din export, adică aproximativ 40 de miliarde de dolari anual.