Ruşii se vor confrunta cu un proces mai lung pentru a obţine vize în UE. Cât vor plăti în plus

Uniunea Europeană propune ca cetăţenii ruşi să obţină vize mai greu şi să fie mai scumpe.

Ruşii care doresc să intre în UE se vor confrunta cu un proces de solicitare mai lung şi cu o creştere a taxelor de la 35 euro la 80 de euro, potrivit BBC.

Acest lucru ar trebui să continue atâta timp cât Moscova îşi duce războiul de agresiune împotriva Ucrainei, a declarat Comisia Europeană.

Mai mult de un milion de ruşi au călătorit în ţările UE de la invazia Ucrainei din februarie.

Margaritis Schinas, un vicepreşedinte al Comisiei Europene, a declarat că Rusia a „subminat complet” încrederea pe care se baza actualul acord UE-Rusia privind vizele.

În temeiul acestui acord, ruşii s-au bucurat timp de 15 ani de un proces simplificat de obţinere a vizelor UE.

Conform propunerilor, cetăţenii ruşi se vor confrunta cu:

taxe mai mari, de 80 de euro în loc de 35 euro
un proces de solicitare mai lung
restricţii privind vizele cu intrări multiple
o listă mai lungă de documente necesare

Separat, Comisia Europeană propune ca statele membre să refuze să recunoască paşapoartele ruseşti eliberate în Ucraina ocupată.

„Ruşii nu ar trebui să aibă acces uşor în Uniunea Europeană, iar călătoria în UE în calitate de turist nu este un drept al omului”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

#vize #taxe #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.