Premierul britanic vrea să înghețe facturile la energie timp de 18 luni. Planul lui Liz Truss pentru depășirea crizei

Liz Truss, care a preluat marți, 6 septembrie, portofoliul de premier al Marii Britanii, vrea să îngheţe facturile la energie timp de 18 luni şi să permită ca firmele care furnizează gaze şi electricitate să poată obţine împrumuturi de la guvern pentru subvenţionarea acestor facturi, relatează BBC, citat de EFE.

Preţul maxim al energiei pe care companiile din sector îl vor putea percepe gospodăriilor din Marea Britanie începând din 1 octombrie a fost stabilit la 3.549 lire (4.202 euro) pe an, ceea ce reprezintă o creştere de 80%, după cum a anunţat pe 26 august autoritatea britanică de reglementare Ofgem.

Dată fiind gravitatea situaţiei, Liz Truss intenţionează să anunţe joi noul său plan pentru a ajuta familiile britanice, conform BBC.

Potrivit planului noului premier, guvernul va garanta împrumuturile companiilor de energie care le vor utiliza pentru a îngheţa sau măcar a reduce facturile iarna care vine şi următoarea.

Detaliile legate de modul în care vor fi ajutate companiile mici pentru a face faţă scumpirilor energiei sunt în curs de revizuire, mai scrie BBC.

”Este liniştitor faptul că Executivul ia în considerare în mod serios sprijinul pe care îl poate oferi companiilor în aceste timpuri atât de dificile”, a declarat pentru mass-media Alex Veitch, reprezentantul Camerelor de Comerţ britanice.

”Dar rămâne de văzut dacă aceste planuri vor merge suficient de departe pentru a oferi ajutorul de care multe companii au nevoie cu disperare”, a adăugat el.

Conform Băncii Angliei, inflaţia interanuală poate ajunge la finele anului la 13% şi ţara poate intra în recesiune înainte de a se încheia 2022, o situaţie care poate să dureze şi în 2023.

Liz Truss a fost primită marţi de regina Elisabeta a II-a la castelul Balmoral din Scoţia pentru a fi numită oficial prim-ministru britanic. Truss, în vârstă de 47 de ani, a devenit astfel cel de-al 15-lea şef al guvernului britanic în timpul celor 70

#masuri #Anglia #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.