Premierul britanic vrea să înghețe facturile la energie timp de 18 luni. Planul lui Liz Truss pentru depășirea crizei

06 Sept. 2022, 18:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Sept. 2022, 18:56 // Actual //  bani.md

Liz Truss, care a preluat marți, 6 septembrie, portofoliul de premier al Marii Britanii, vrea să îngheţe facturile la energie timp de 18 luni şi să permită ca firmele care furnizează gaze şi electricitate să poată obţine împrumuturi de la guvern pentru subvenţionarea acestor facturi, relatează BBC, citat de EFE.

Preţul maxim al energiei pe care companiile din sector îl vor putea percepe gospodăriilor din Marea Britanie începând din 1 octombrie a fost stabilit la 3.549 lire (4.202 euro) pe an, ceea ce reprezintă o creştere de 80%, după cum a anunţat pe 26 august autoritatea britanică de reglementare Ofgem.

Dată fiind gravitatea situaţiei, Liz Truss intenţionează să anunţe joi noul său plan pentru a ajuta familiile britanice, conform BBC.

Potrivit planului noului premier, guvernul va garanta împrumuturile companiilor de energie care le vor utiliza pentru a îngheţa sau măcar a reduce facturile iarna care vine şi următoarea.

Detaliile legate de modul în care vor fi ajutate companiile mici pentru a face faţă scumpirilor energiei sunt în curs de revizuire, mai scrie BBC.

”Este liniştitor faptul că Executivul ia în considerare în mod serios sprijinul pe care îl poate oferi companiilor în aceste timpuri atât de dificile”, a declarat pentru mass-media Alex Veitch, reprezentantul Camerelor de Comerţ britanice.

”Dar rămâne de văzut dacă aceste planuri vor merge suficient de departe pentru a oferi ajutorul de care multe companii au nevoie cu disperare”, a adăugat el.

Conform Băncii Angliei, inflaţia interanuală poate ajunge la finele anului la 13% şi ţara poate intra în recesiune înainte de a se încheia 2022, o situaţie care poate să dureze şi în 2023.

Liz Truss a fost primită marţi de regina Elisabeta a II-a la castelul Balmoral din Scoţia pentru a fi numită oficial prim-ministru britanic. Truss, în vârstă de 47 de ani, a devenit astfel cel de-al 15-lea şef al guvernului britanic în timpul celor 70

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.