Rușii țin hățurile livrărilor de gaze. Qatar avertizează: Este ”aproape imposibil” să se înlocuiască metanul rusesc

Nici Qatar şi nicio singură ţară nu are capacitatea de a înlocui livrările de gaze ruseşti către Europa cu gaze naturale lichefiate (LNG), în caz de perturbări din cauza conflictului dintre Rusia şi Ucraina, a declarat marţi Saad Al-Kaabi, ministrul Energiei al statului din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

Tensiunile geopolitice s-au accentuat după ce preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse „să menţină pacea” în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război.

Statele Unite şi aliaţii lor europeni pregătesc un pachet de sancţiuni contra Rusiei, dar acestea ar putea afecta fluxul de gaze ruseşti către Europa.

„Cred că Rusia furnizează 30-40% din livrările către Europa. Nu există nicio o singură ţară care să poată înlocui acest nivel de gaze, nu există capacitatea de a face asta cu gaze naturale lichefiate”, le-a spus jurnaliştilor Saad al-Kaabi la o conferinţă pe terme energetice desfăşurată la Doha.

Acesta a adăugat: „Majoritatea volumelor de LNG sunt legate de contractele pe termen lung şi destinaţiile sunt precise. Aşadar, pentru a înlocui atât de rapid cantitatea de gaze ruseşti livrată Europei este aproape imposibil”.

Qatar, unul din principalii producători globali de gaze naturale lichefiate, a fost recent abordat de autorităţile SUA pentru a schimba traseul livrărilor de gaze către Europa, în cazul în care Rusia atacă Ucraina şi Washingtonul impune sancţiuni Moscovei.

Majoritatea exporturilor Qatarului de gaze naturale lichefiate sunt către clienţii din Asia, pe baza contractelor pe termen lung, dar sunt trimise cargouri şi spre Europa.

Kaabi a explicat că nivelul contractelor pe care le poate redirecţiona Qatar spre Europa este de doar 10-15%.

Terminalele europene de gaze naturale lichefiate au capacitate disponibilă limitată pentru a absorbi livrările suplimentare din SUA sau din alte state, în eventualitatea întreruperii livrărilor de gaze ruseşti.

În ultimele luni, Comisia Europeană a discutat cu exportatori importanţi de gaze naturale lichefiate, cum ar fi Statele Unite, Qatar şi Egipt, pentru ca aceştia să îşi sporească livrările către blocul comunitar.

Au avut loc, se asemenea, negocieri cu importatori cheie de gaze naturale lichefiate, precum Japonia şi Coreea de Sud, pentru ca aceştia să îşi pune propriile comenzi la dispoziţia UE.

Transportul de gaz lichefiat din Qatar ar putea fi redirecţionat spre Europa în loc de Japonia, de exemplu.

#conductă #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.