Rușii au pierdut peste 7.400 de echipamente militare în Ucraina. Cantitatea uriașă de armament care a ajuns la ucraineni

24 Oct. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Oct. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Noi informații despre pierderile întregistrate de armata rusă în Ucraina au fost făcute publice de blogul militar Oryx.

Analizând sursele deschise (fotografii și înregistrări video postate pe rețelele de socializare), Oryx susține că Rusia a pierdut în războiul din Ucraina mai mult de 7.400 de echipamente. 500 de vehicule de luptă de infanterie (IFV) ale armatei rusă sunt acum în posesia ucrainenilor. Numărul echipamentelor capturate de ucraineni depășește 2.400.

Lista include numai vehiculele și echipamentele distruse pentru care există dovezi foto sau video. Prin urmare, cantitatea de echipamente distruse este semnificativ mai mare decât cea înregistrată aici, susțin cei de la Oryx.

”Armele de calibru mic, ATGM-urile, MANPADS-urile, dronele utilizate ca momeală fără pilot, vehiculele civile, remorcile și echipamentele abandonate nu sunt incluse în această listă. S-au depus toate eforturile posibile pentru a evita înregistrările duble și pentru a discerne statutul echipamentelor între capturate sau abandonate.

Multe dintre intrările listate ca „abandonate” vor sfârși probabil prin a fi capturate sau distruse. În mod similar, unele dintre echipamentele capturate ar putea fi distruse dacă nu pot fi recuperate. În cazul în care nu se poate stabili originea unui echipament, acesta nu este inclus în listă”, au transmis cei care lucrează de mai multe luni de zile la actualizarea listei.

Pierderile înregistrate de Rusia, potrivit blogului Oryx:

Rusia total – 7.474, din care: distruse: 4.577, avariate: 166, abandonate: 307, capturate: 2.424

Cele mai importante pierderi:

Tancuri – 1.401, din care: distruse: 806, avariate: 54, abandonate: 55, capturate: 486
Vehicule blindate de luptă – 680, din care distruse: 422, avariate: 9, abandonate: 25, capturate: 224

Vehicule de luptă pentru infanterie – 1.594, din care distruse: 982, avariate: 33, abandonate: 76, capturate: 503

transportoare blindate de trupe – 244, din care distruse: 137, avariate: 5, abandonate: 13, capturate: 89

Posturi de comandă și stații de comunicații – 179, din care distruse: 89, abandonate: 7, capturate: 83

Vehicule de mobilitate a infanteriei – 160, din care distruse: 103, avariate: 2, abandonate: 1, capturate: 58

Vehicule și echipamente de geniu – 235, din care distruse: 96, avariate: 2, abandonate: 39, capturate: 98

Sisteme de rachete antitanc autopropulsate – 27, din care distruse: 9, abandonate: 5, capturate: 13

Artilerie autopropulsată – 249, din care distrusă: 132, avariată: 6, abandonată: 13, capturată: 98

https://twitter.com/oryxspioenkop/status/1584160518180261888?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1584160518180261888%7Ctwgr%5Ef05c2eea6f35d0a93acee69dce1a24fd772e53ae%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Ftelegram.org%2Fembed

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!