S-a încheiat lupta. „Cămătarul” IuteCredit a obținut avizul BNM să cumpere una dintre cele mai mici bănci

Compania de microcreditare IuteCredit va prelua Energabnk, una dintre băncile cele mai mici de pe piața moldovenească. IuteCredit a primit undă de la Banca Națională a Moldovei.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a aprobat achiziționarea de către AS IuteCredit Europe (Estonia) a deținerii calificate în mărime ce atinge și depășește nivelul de 50% din capitalul social al Energabank”, potrivit deciziei BNM.

În data de 10 ianuarie, IuteCredit a achiziționat deja 10% din acțiunile Energabank, pentru care a plătit 34 mil. de lei. Într-un interviu, Tarmo Sild, CEO Iute Credit din Estonia spunea că valoarea Energbank este estimată la 15 mil. de euro.

IuteCredit este pe locul trei în topul companiilor de microcreditare după volumul activelor de 811,2 mil. de lei. al creditelor acordate de 819 mil.de lei și un profit de 67,4 mil. de lei.

Energbank este una dintre băncile mici din Republica Moldova. Profitul instituției financiare a însumat, la sfârșitul luni noiembrie 2021, 52 mil. de lei. Banca are active de 2,9 miliarde de lei, credite acordate în sumă de 1 miliard de lei, iar depozite atrase – 2,1 miliarde de lei.

Energabnk a fost sub supravegherea BNM timp de treo ani, după ce la 11 ianuarie 2019, banca a constatat activitatea concertată a unor acționari fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM. În acest sens, Comitetul executiv al BNM a aprobat, hotărârea privind suspendarea exercițiului unor drepturi în privința a 52,77% din acțiuni. Urmare deciziei BNM, acționarii vizați trebuie, conform legii, să înstrăineze acțiunile deținute în capitalul social al băncii.

”De asemenea, ținând cont de mărimea pachetului de acțiuni de peste 50%, în conformitate cu Legea privind redresarea și rezoluția băncilor, BNM a dispus în privința acestei bănci aplicarea măsurilor de intervenție timpurie. O parte din echipa executivului și cea a consiliului băncii, care va rămâne în funcție, au fost completate de administratori temporari desemnați de BNM. Măsura a fost luată pentru asigurarea unei conduceri sănătoase și prudente a activității băncii în perioada de soluționare a deficiențelor identificate în structura de proprietate a acesteia”, se spunea în decizia Băncii Naționale a Moldovei.

#aviz #Energbank #achizție #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.