„Sacrificarea” întreprinderilor de stat! Guvernul pregătește vânzarea perlelor care aduc pierderi financiare

Guvernul Republicii Moldova a anunțat o strategie prin care intenționează să reducă numărul întreprinderilor de stat neprofitabile, aflate în subordinea autorităților centrale. Conform unui memorandum semnat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), planul prevede un cadru pentru monitorizarea activității financiare a acestor companii și implementarea unor măsuri pentru a atenua riscurile bugetare.

Strategia vizează întreprinderile de stat care nu au o importanță strategică sau care înregistrează pierderi financiare semnificative. Guvernul intenționează să aplice un criteriu de performanță structural, stabilind o țintă clară pentru noiembrie 2024. În paralel, autoritățile vor lucra la un plan de reducere a numărului acestora, concentrându-se pe restructurarea și privatizarea celor care nu își îndeplinesc obiectivele economice.

Totodată, statul își propune să promoveze o strategie de privatizare care va include atât întreprinderi mici, cât și mari. În acest sens, autoritățile vor stabili criterii economice de referință pentru a identifica momentul oportun pentru demararea procesului de deetatizare.

Implementarea acestei strategii va implica și o serie de reforme instituționale care vor urmări eficientizarea întreprinderilor de stat și reducerea poverii financiare asupra bugetului de stat. De asemenea, guvernul va continua să colaboreze cu FMI pentru a dezvolta un cadru de atenuare a riscurilor bugetare asociate acestora.

Guvernul se angajează să finalizeze implementarea acestor măsuri până în mai 2025, oferind astfel o perspectivă clară asupra viitorului întreprinderilor de stat din Moldova.

În prezent sunt 167 de întreprinderi cu capital de stat, cu un capital social de 5,5 miliarde de lei. Agenția Proprietății Publice administrează 79 de întreprinderi, 42 sunt în insolvabilitate, 40 – inactive și 14 în procedură de lichidare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #companii #privatizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.