„Sacrificarea” întreprinderilor de stat! Guvernul pregătește vânzarea perlelor care aduc pierderi financiare

Guvernul Republicii Moldova a anunțat o strategie prin care intenționează să reducă numărul întreprinderilor de stat neprofitabile, aflate în subordinea autorităților centrale. Conform unui memorandum semnat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), planul prevede un cadru pentru monitorizarea activității financiare a acestor companii și implementarea unor măsuri pentru a atenua riscurile bugetare.

Strategia vizează întreprinderile de stat care nu au o importanță strategică sau care înregistrează pierderi financiare semnificative. Guvernul intenționează să aplice un criteriu de performanță structural, stabilind o țintă clară pentru noiembrie 2024. În paralel, autoritățile vor lucra la un plan de reducere a numărului acestora, concentrându-se pe restructurarea și privatizarea celor care nu își îndeplinesc obiectivele economice.

Totodată, statul își propune să promoveze o strategie de privatizare care va include atât întreprinderi mici, cât și mari. În acest sens, autoritățile vor stabili criterii economice de referință pentru a identifica momentul oportun pentru demararea procesului de deetatizare.

Implementarea acestei strategii va implica și o serie de reforme instituționale care vor urmări eficientizarea întreprinderilor de stat și reducerea poverii financiare asupra bugetului de stat. De asemenea, guvernul va continua să colaboreze cu FMI pentru a dezvolta un cadru de atenuare a riscurilor bugetare asociate acestora.

Guvernul se angajează să finalizeze implementarea acestor măsuri până în mai 2025, oferind astfel o perspectivă clară asupra viitorului întreprinderilor de stat din Moldova.

În prezent sunt 167 de întreprinderi cu capital de stat, cu un capital social de 5,5 miliarde de lei. Agenția Proprietății Publice administrează 79 de întreprinderi, 42 sunt în insolvabilitate, 40 – inactive și 14 în procedură de lichidare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #companii #privatizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul persoanelor care suferă de foame sau se confruntă cu dificultăți grave la nivel mondial continuă să crească, în timp ce contribuțiile financiare ale celor mai bogate națiuni pentru ajutor umanitar scad semnificativ. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), doar aproximativ 60% dintre cei 307 milioane de oameni care vor avea nevoie de asistență umanitară în 2025 vor primi ajutor. Astfel, peste 117 milioane de persoane riscă să rămână fără sprijin esențial, scrie Reuters.

În 2024, ONU estimează că va strânge doar 46% din cele 49,6 miliarde de dolari necesare pentru a acoperi nevoile umanitare globale, marcând al doilea an consecutiv cu un deficit major de finanțare. Acest lucru forțează agențiile umanitare să ia decizii dureroase, cum ar fi reducerea rațiilor alimentare sau limitarea numărului de beneficiari.

În Siria, Programul Alimentar Mondial (PAM), principalul distribuitor de alimente al ONU, a fost nevoit să reducă numărul de persoane asistate de la 6 milioane la doar 1 milion, conform declarațiilor Raniei Dagash-Kamara, director adjunct al organizației. „Suntem într-o situație în care luăm de la cei flămânzi pentru a hrăni pe cei care mor de foame”, a spus Dagash-Kamara.

Cele mai mari contribuții pentru ajutor umanitar provin din Statele Unite, Germania și Comisia Europeană, care au acoperit 58% din finanțarea globală între 2020 și 2024. Cu toate acestea, Germania a redus finanțarea cu 500 de milioane de dolari din 2023 până în 2024 și plănuiește o reducere suplimentară de 1 miliard de dolari pentru 2025.

În același timp, contribuțiile Chinei, Rusiei și Indiei au fost neglijabile, cumulând mai puțin de 1% din finanțarea globală. În 2023, China a oferit doar 11,5 milioane de dolari, iar India 6,4 milioane de dolari pentru ajutor umanitar.

Rezultatul recentelor alegeri din Statele Unite, în urma cărora Donald Trump a fost ales președinte pentru un al doilea mandat, adaugă incertitudine în privința sprijinului american pentru ajutorul umanitar. Trump a încercat anterior să reducă finanțarea internațională și a numit consilieri care susțin tăieri suplimentare în acest domeniu.

Numărul tot mai mare de crize umanitare, agravate de conflicte, fenomene meteorologice extreme și inflația globală, pune o presiune enormă asupra sistemului de ajutor umanitar. În 2023, aproximativ 282 de milioane de oameni din 59 de țări s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută.

Lipsa de fonduri suficiente și dificultățile logistice, mai ales în zonele de conflict, îngreunează eforturile de a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Potrivit unui raport al Reuters, crizele din Sudan, Myanmar și Afganistan sunt printre cele mai grave exemple ale eșecului sistemului actual de ajutorare.

Fostul șef al ajutorului umanitar al ONU, Martin Griffiths, a subliniat necesitatea schimbării modelului de finanțare al organizației. Propuneri anterioare, precum introducerea unui sistem de taxe pentru statele membre, similar cu cel folosit pentru bugetul ONU, nu au fost acceptate de donatori.

ONU lucrează acum pentru a diversifica baza de donatori, însă provocările rămân imense. „Nu ne putem baza doar pe același grup de donatori, oricât de generoși ar fi aceștia”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU.