Salarii mai mari în Polonia în 2023! Țara va majora salariul minim de două ori

Polonia va majora de două ori salariul minim în 2023, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Piotr Muller. Decizia vine în timp ce gospodăriile se confruntă cu inflaţia ridicată, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, începând cu 1 ianuarie 2023, salariul minim va creşte la 3.383 zloţi brut pe lună iar de la 1 iulie la 3.450 zloţi. În prezent, salariul minim este de 3.010 zloţi.

Oficiul de Statistică a anunţat recent că în mai rata inflaţiei în Polonia a urcat la 13,9%.

Guvernul de la Varşovia a introdus o serie de măsuri pentru a ajuta gospodăriile afectate de inflaţia ridicată, inclusiv reducerea TVA la zero la alimentele de bază, şi posibilitatea amânării plăţii ratelor de către cei care au credite ipotecare.

Conform Eurostat, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro).

Menționăm că, în Republica Moldova salariul minim pe economie este de 3500 de lei, începând cu 1 aprilie 2022. În același timp, salariul mediu este de 9900 de lei.

#Salariu minim #polonia #salariu #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va avea nevoie de 821,1 milioane de metri cubi de gaze naturale în sezonul rece 2026-2027, iar Guvernul propune un plan pentru a asigura aprovizionarea cu energie și gaze pe durata iernii. Proiectul prevede instituirea unei comisii guvernamentale, condusă de premierul Vasile Tofan, care va coordona pregătirile pentru sezonul de încălzire.

Proiectul de hotărâre, elaborat de Ministerul Energiei, include 58 de măsuri care vor trebui implementate de ministere, instituții publice, autorități locale și companiile din sectorul energetic pentru a reduce riscurile de aprovizionare și a asigura funcționarea sistemului energetic în perioada rece.

Potrivit notei informative, în perioada octombrie 2026 – aprilie 2027, consumul de gaze naturale pe malul drept al Nistrului este estimat la 821,1 milioane de metri cubi, cu aproximativ 22 de milioane de metri cubi mai puțin decât în sezonul precedent. Din acest volum, 500,3 milioane de metri cubi (61%) vor reveni consumatorilor protejați, iar 320,8 milioane de metri cubi (39%) consumatorilor întreruptibili. Lista actualizată a acestor categorii de consumatori urmează să fie definitivată și publicată până la 15 octombrie 2026.

În același timp, consumul de energie electrică este estimat la 3,039,2 miliarde de kWh, dintre care 41% va fi acoperit din producția locală, iar 59% din importuri și alte surse.

Documentul estimează că nu va exista un deficit de gaze naturale pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului în sezonul de încălzire 2026-2027. Totodată, SA „Termoelectrica” dispune de stocuri de combustibil de rezervă care pot fi utilizate în situații excepționale, iar utilizarea concomitentă a gazelor naturale și a păcurii este considerată puțin probabilă.

Totodată, Ministerul Energiei și Biroul politici de reintegrare, împreună cu instituțiile din sectorul energetic, urmează să elaboreze măsuri pentru asigurarea funcționării sistemului energetic și gestionarea eventualelor riscuri ce vizează malul stâng al Nistrului, acestea fiind incluse în planul de pregătire pentru sezonul rece.

Autorii proiectului avertizează că sezonul rece se desfășoară într-un context regional dificil. La 14 iulie 2026, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de doar 52,49%, cu 10,53 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să influențeze piața energetică europeană.