Salarii majorate în ramura construcțiilor, însă insuficiente! Se prevăd unele majorări de la 1 ianuarie 2022

Partenerii sociali din ramura construcțiilor au convenit să modifice și să completeze Convenția colectivă în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022.

Acest lucru va fi posibil prin intermediul unui Acord de modificare a acesteia care prevede nivelul salariului tarifar pentru I-a categorie de calificare, coeficientul și valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare, inclusiv pașii următori în vederea majorării salariului în ramura construcțiilor și a industriei materialelor de construcții, scrie Realitatea.md.

„Părțile semnatare sunt: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor din Construcții ”SINDICONS”, Federația Patronatului din Construcții și Producere a Materialelor de Construcții din Republica Moldova și Federația Patronală a Constructorilor Drumarilor și a Producătorilor Materialelor de Construcții „CONDRUMAT”. Precizăm că Acordul de modificare a Convenției colective intră în vigoare la data de 1 octombrie 2021, însă părțile își asumă angajamentul de a purcede imediat la consultări și negocieri în vederea majorării salariului în ramură care ar urma să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2022”, anunță sindicatele.

Conform Acordului, de la 1 octombrie 2021 salariul minim tarifar pentru categoria I de calificare va constitui 3 815 de lei, anterior acesta a constituit 3 100 de lei.

„Totodată, sunt stabiliți indicatorii salariului minim tarifar pentru cele 7 categoriile de calificare în toate componentele ramurii construcțiilor (industria extractivă, fabricarea cimentului, fabricarea produselor finite, activități în domeniul arhitecturii ș.a.). De asemenea, valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare a fost stabilit la nivel de 2 935 lei pentru muncitorii necalificați; 3 522 lei pentru muncitorii de calificare medie, 4 109 lei pentru muncitori de calificare superioară, iar pentru specialiști – la nivel de 4 402 lei” se mai arată în comunicatul sindicaliștilor.

Potrivit lui Victor Talmaci, președinte al Federației ”SINDICONS”, procesul de negocieri a fost unul anevoios și a durat mai bine de 2 ani. Deși au fost obținute unele realizări, nivelul salariului minim stabilit în ramura construcțiilor este unul insuficient.

Liderul sindical subliniază că sindicatele vor insista în continuare, în procesul de negocieri care urmează, ca de la 1 ianuarie 2022 salariul minim în ramură să fie stabilit la nivel de 6 000 mii lei.

„Pentru Federația ”SINDICONS”, dar cu siguranță și pentru patronatele din ramură, este important ca întreprinderile să se conformeze deciziilor prevăzute în Acordul încheiat pentru a diminua nivelul economiei “tenebre”, iar salariații, la rândul lor, să nu accepte salarii derizorii.”, a conchis liderul sindical.

Acordul de modificare a Convenției colective în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022 poate fi accesat aici.

#majorare #salarii #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”