Salariile în Europa: Țările cu cele mai mari creșteri de venituri în 2026

Salariile reale vor crește în majoritatea țărilor europene în 2026, după ce puterea de cumpărare a început să se redreseze odată cu temperarea inflației. Turcia se detașează clar în clasament, cu cea mai mare creștere estimată a salariilor reale, de 8,1%, în timp ce marile economii occidentale rămân sub media regională.

Potrivit Băncii Centrale Europene, salariile reale din zona euro și-au revenit în mare parte după scăderea accentuată provocată de inflația ridicată din 2022. În ultimii ani, salariile nominale au crescut într-un ritm mai rapid decât prețurile, ceea ce a permis o ușoară refacere a puterii de cumpărare pentru angajații europeni.

Datele apar în raportul „Tendințe salariale 2025–2026”, elaborat de ECA și citat de Euronews. Conform estimărilor, Turcia va înregistra în 2026 cea mai mare creștere reală a salariilor din Europa, de 8,1%, după un avans de 5,1% prognozat pentru 2025. Experții explică acest rezultat prin nivelurile ridicate atât ale inflației, cât și ale creșterilor salariale din această țară.

„Turcia se distinge de alte țări europene deoarece creșterile salariale și inflația sunt mult mai mari”, a declarat Steven Kilfedder, șeful departamentului de analiză a produselor la ECA. Totuși, el atrage atenția că angajații turci nu au recuperat încă pierderile din anii anteriori, când inflația a depășit semnificativ ritmul majorărilor salariale, în special în 2022 și 2024.

La nivel european, până la finalul anului 2025, salariile reale vor crește în 23 din cele 25 de țări analizate. Excepțiile sunt România, unde este estimată o scădere de 0,9%, și Ucraina, cu un minus de 3,2%. Tendința negativă va continua în România și în 2026, cu o reducere suplimentară de 0,7%.

Pentru celelalte state, creșterile prognozate pentru 2026 variază de la 0,2% în Austria până la peste 5% în Turcia. În medie, ECA estimează o creștere a salariilor reale de 1,4% în 2025 și de 1,7% în 2026, în cele 25 de țări europene analizate. Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria se vor număra printre statele cu cele mai mari avansuri.

Raportul arată că economiile din Europa de Est sunt așteptate să depășească din nou Europa de Vest, susținute de o creștere economică mai rapidă și de câștiguri mai bune de productivitate. În schimb, marile economii occidentale continuă să evolueze sub media regională.

Dintre cele patru mari economii europene, Franța este estimată să aibă cea mai bună evoluție a salariilor reale, urmată de Germania, Italia și Regatul Unit. Marea Britanie va înregistra cea mai modestă creștere, de 1,1%, chiar dacă salariile nominale ar urma să avanseze cu 3,6% în 2026. Potrivit analiștilor, o inflație mai ridicată decât în alte economii comparabile va eroda o parte din aceste câștiguri.

În același timp, țări precum Spania și Țările de Jos sunt așteptate să rămână sub media europeană, pe fondul unei creșteri slabe a productivității și al prudenței angajatorilor în privința majorărilor salariale.

În Republica Moldova, salariile din sectorul bugetar vor rămâne înghețate, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cresteri salariale #Europa #salarii #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani