Salvarea! Arabia Saudită este gata să de-a drumul robinetului de petrol pentru a înlocui Rusia din ce în ce mai slăbită

02 Iun. 2022, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Iun. 2022, 17:33 // Actual //  Lupu Eduard

Arabia Saudită a transmis oficialilor din Vest că este pregătită să-şi crească semnificativ producţia de petrol, pentru a ţine locul Rusiei, care s-ar putea prăbuşi sub presiunea sancţiunilor, scrie FT.

Regatul a refuzat cererea Casei Albe de a accelera producţia în ciuda faptului că barilul se tranzacţiona la 120 de dolari, cel mai mare nivel din ultima decadă. Mai mult, oficialii arabi sunt de părere că problema crizei energetice s-ar putea agrava şi mai mult în acest an, motivând astfel refuzul privind producţia.

Arabia Saudită păstrează în stand-by o capacitate de producţie importantă pe care o va folosi în cazul unei crize severe.

Temerile privind aprovizionarea au crescut semnificativ după ce Uniunea Europeană a ajuns la un acord  de impunere a unui embargo petrolier împotriva Rusiei. De asemenea, UE şi Regatul Unit au bătut palma pentru a bloca asigurările navelor de transport petrolier din Rusia, o mişcare care ar putea reduce drastic capacitatea Moscovei de a-şi rederiecţiona petrolul către alte regiuni.

„Arabia Saudită este conştientă de riscuri şi nu este în interesul nostru să pierdem controlul asupra preţurilor”, a declarat o persoană familiarizată cu problema.

Preţul petrolului a scăzut joi până la 112 dolari pe baril, de la un prag de 116 dolari.

Sauditiţii consideră că deşi situaţia pieţei e destul de complicată, nu există încă riscuri reale. Totuşi peisajul s-ar putea schimba pe măsură ce redereasrea economică globală determinată de COVID-19 duce la redeschiderea marilor oraşe din China. Această schimbare se traduce prin o cerere şi mai ridicată pentru petrol. Pentru Rusia acestă schimbare ar putea duce la diminuarea producţiei de petrol.

Rusia producea înainte de război 10% din petrolul tranzacţionat la nivel global, conducătorul neînvins al pieţei fiind Arabia Saudită.

În trecut, Arabia a ignorat cererea Casei Albe privind chestiunea petrolului, însă în ultimele săptămâni tot mai mulţi oficiali de rang înalt de la Casa Albă au mers în Regat şi au contribuit la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări.

Astfel, Arabia Saudită a fost de acord să intervină în piaţă pentru a ajuta la temperarea preţurilor, ca partea a uni politici de reapropiere de administraţia Biden. Mai mult, saudiţii au dat asigurări că vor trece la creşterea producţiei în cazul apariţiei unei crize a petrolului.

„O astfel de abordare este absolut posibilă şi este un răspuns pentru reacţia pozitivă a părţii americane”, a declarat Ali Shihabi, diplomat familiarizat cu problema.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

07 Feb. 2023, 08:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
07 Feb. 2023, 08:37 // Actual //  Lupu Eduard

Luna trecută, când s-a aflat că executivul european urma să blocheze fondurile acordate în cadrul programului de schimb de studenți Erasmus+ și al programului de cercetare Horizon Europe pentru 21 de universități administrate de fonduri publice legate de Fidesz, panica miniștrilor ungari a devenit palpabilă.

Măsura a fost calificată drept „inacceptabilă și intolerabilă”, iar doi miniștri care reprezintă de obicei guvernul în disputa privind statul de drept au zburat imediat la Bruxelles pentru a discuta chestiunea, scrie Politico, citată de Rador.
Unul dintre ei, Tibor Navracsics, a afirmat că se așteaptă la o soluție rapidă, dar autoritățile europene s-au declarat rezervate, iar un purtător de cuvânt al guvernului ungar a avertizat că vor fi luate măsuri în justiție dacă problema nu se rezolvă curând.

Această reacție, dar și reacția presei ungare, atât cea proguvernamentală, cât și cea din opoziție, lasă de înțeles că aici e vorba de mult mai mult decât simpla blocare a banilor. În definitiv, cele 40 de milioane de euro pentru Erasmus sunt o sumă neglijabilă comparativ cu miliardele din fondul de coeziune care îi sunt refuzate pe moment Ungariei.

Mulți dintre opozanții lui Orbán acuză Fidesz că a constituit o cleptocrație, dar adevărul e că partidul are rădăcini culturale și intelectuale profunde, pe care dorește să le dezvolte. Controlul asupra diseminării cunoașterii și ideilor, precum și dirijarea dezbaterilor culturale sunt elemente fundamentale ale ecosistemului politic din Ungaria lui Orbán. Proiectul lui este unul care urmărește păstrarea puterii pe termen lung – și de aceea atacul la adresa influenței Fidesz asupra învățământului superior este atât de relevant.

Orbán e complet deschis în privința legăturii dintre cunoaștere și putere. Iar guvernul său influențează informațiile pe care cetățenii le recepționează zilnic prin intermediul presei, lucrând concomitent la crearea unui climat intelectual conservator general prin intermediul mediului universitar.

Vorbind la o reuniune a Conferinței Acțiunii Politice Conservatoare Americane (CPAC) de la Budapesta din 2022, Orbán a declarat că „trebuie să avem propria noastră presă”, a conservatorilor, pentru a „evidenția ideile nebunești ale stângii progresiste”. Într-o lume ideală, a afirmat el, politica și presa ar fi independente una de alta, dar cum stânga a încălcat deja această convenție, nu poate fi decât corect ca și conservatorii să procedeze la fel.

Motive similare justifică intervenția lui în mediul universitar, văzut adesea de către conservatori ca suferind de un dezechilibru instituțional în favoarea ideilor de stânga și progresiste. Fidesz promovează activ o cultură intelectuală conservatoare, inclusiv gânditori precum filozoful englez Roger Scruton – un favorit al lui Margaret Thatcher -, și atrăgând universitari cu mentalitate similară din întreaga lume.

Însă, în urma unui val de privatizare a universităților din ultimii ani, rolul politicienilor în întreținerea acestui mediu universitar a devenit tot mai evident. Foști și actuali miniștri Fidesz se află acum la conducerea unor „fonduri publice” care controlează unele dintre universitățile de seamă ale Ungariei – iar această supervizare politică evidentă e lucrul care a determinat UE să blocheze finanțarea.
Studenții universităților afectate sunt, pe bună dreptate, furioși.

Orbán a prezentat blocarea fondurilor drept o „răzbunare” a UE pe tineretul ungar, declarând că „Bruxelles-ul are o viziune despre viitor care se bate cap în cap cu ce gândesc ungurii”. Și, pentru a-și realiza viziunea, politicienii UE „vor o schimbare de guvern” la Budapesta, afirmă el.

Ministrul Gergely Gulyás a amenințat că guvernul ia în calcul o reclamație la Curtea de Justiție a UE, susținând că decizia Comisiei violează Articolul 13 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, care stipulează că „artele și cercetarea științifică nu vor fi supuse constrângerilor. Libertatea academică va fi respectată”.

Fundamentul juridic al blocării fondurilor, cuprins în mecanismul de condiționare a finanțării de respectarea statului de drept, este și el în discuție, unele voci argumentând că a-i opri pe studenții ungari să participe la Erasmus+ nu are nici un fel de relevanță în privința protejării intereselor financiare ale UE, chiar și dacă acei studenți frecventează universități aflate sub influența Fidesz. Și unii politicieni ungari din opoziție s-au declarat îngrijorați că măsura Comisiei îi va afecta mai degrabă pe studenți decât regimul Orbán.

Însă reacția guvernului ungar demonstrează că lucrurile stau invers. Iar dacă Bruxelles-ul va rămâne ferm, atacul la mediul universitar ungar ar putea să-i aplice într-adevăr o lovitură proiectului conservator al lui Orbán.
Ar fi greșit, firește, să se afirme că universitățile controlate de fonduri publice ungare se dedau la orice fel de îndoctrinare ideologică pro-Fidesz. Dar, chiar și așa, ele au un rol vital în influențarea subtilă a mediului universitar, contribuind la menținerea controlului partidului asupra puterii.
Accentul pus de Fidesz pe deținerea „propriilor sale” organe de presă și instituții academice funcționează precum o garanție împotriva așa-zisei capturări a instituțiilor de către stânga politică în alte țări occidentale. După cum afirmă „Prima Lege a lui O’Sullivan” [jurnalist britanic conservator – n.trad.], „toate organizațiile care nu sunt efectiv de dreapta vor deveni în timp de stânga”.

În acest context, categoria intelectualilor conservatori e văzută de Orbán ca având o importanță fundamentală și necesitând – la fel precum conceptele tradiționale creștine despre familie și genuri – protecție împotriva progresiștilor.

Din această atitudine derivă o viziune unică în privința altei maxime faimoase – „politica e în aval de cultură” -, anume că o cultură intelectuală conservatoare înfloritoare e o parte esențială a ecosistemului cunoașterii care face posibilă guvernarea Fidesz.

Se poate argumenta că această relație dintre stat și mediul universitar – și dintre politicieni și intelectuali – e lucrul care-l deosebește cu adevărat pe Orbán de ceilalți lideri „populiști” din Europa. Orbán nu e un cameleon politic, iar robustețea aparte de care dă dovadă Fidesz provine din faptul că stilul lui de guvernare are un puternic substrat intelectual. În consecință, tăierea finanțării internaționale pentru mediul universitar ungar ar putea lovi Fidesz mult mai tare decât realizează mulți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău