Salvarea Moldovei vine din Bulgaria! Sofia oferă acces la conductă, dar LNG-ul e mai scump față de metanul lui Putin

A fost semnat contractul dintre Energocom si Bulgartransgaz pentru acces la gazele naturale și transportarea lor. Contractul a fost semnat de către directorul general interimar al Energocom, Vadim Bînzari și directorul executiv Bulgartransgaz, Vladimir Malinov.

Președintele Republicii Bulgaria, Rumen Radev, într-o conferință de presă, a declarat că Republica Moldova va avea acces la conducta care transportă gaz de la sud la nord, care transportă 15 miliarde de metri cubi de gaz anual. Iar prin interconectorul cu România cantitatea livrată este de 3 miliarde de lei.

Președintele bulgar a spus că tranzitul a mai mult decât suficient pentru care Republica Moldova să aibă acces la gaz.

„Totodată, Chișinăul poate avea acces la gazul lichefiat din Turcia și Grecia și poate face achiziții, iar Bulgaria va oferit posibilitatea de transport”, a punctat președintele bulgar.

La rândul său, președintele Maia Sandu a declarat că nu cunoaște ce cantități de gaze naturale, din ce surse și la ce preț pot fi procurate, după semnarea acordului ce permite utilizarea rețelei de gazoducte din Bulgaria pentru transportarea gazelor spre Republica Moldova. „Acordul semnat astăzi oferă oportunitatea Republicii Moldova să achiziționeze gaze, însă celelalte detalii urmează să le stabilească compania Energocom”.

În prezent Republica Moldova achiziționează gaz din Federația Rusă de la Gazprom la un preț de 1135 USD pentru mia de metri cubi. Or gazul lichefiat ajunge și la 2 000 de euro mia de metri cubi la care se mai adaugă și costurile de transport.

#conductă #gaz #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.