Sancțiunile SUA schimbă jocul! Plățile pentru gaz în ruble, alternativa Rusiei la sancțiunile împotriva Gazprombank

06 Dec. 2024, 10:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Dec. 2024, 10:13 // Actual //  Ursu Victor

Rusia a modificat regulile de plată pentru gazul natural destinat cumpărătorilor străini, în contextul sancțiunilor impuse de SUA asupra Gazprombank, banca autorizată să gestioneze aceste tranzacții. Noul mecanism este prevăzut în decretul semnat de președintele Rusiei și publicat joi seara.

Conform decretului, plățile prin conturile speciale deschise la Gazprombank, introduse în martie 2022, vor fi suspendate până la ridicarea sancțiunilor aplicate acestei bănci.

Pentru realizarea plăților, banca autorizată poate acum să deschidă furnizorului rus un cont în ruble pentru primirea sumelor transferate de cumpărătorii străini sau conturi în ruble și valută pentru gestionarea datoriilor. De asemenea, obligațiile de plată pentru livrări pot fi stinse prin compensarea cererilor reciproce, la discreția furnizorului rus.

Cumpărătorii străini vor trebui să transfere suma datorată în ruble în contul furnizorului, deschis la banca autorizată, fiind permisă și primirea de plăți în ruble din partea unor terțe părți.

Gazprombank, care anterior facilita plățile pentru exporturile de gaz rusesc, a fost adăugată în noiembrie pe lista SDN (Specially Designated Nationals) de către Washington, în cadrul unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acest lucru a făcut imposibilă menținerea schemei anterioare de plată pentru cumpărătorii străini.

Decretul nu clarifică însă ce alte bănci pot fi utilizate pentru efectuarea plăților în locul Gazprombank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.