Sărăcia energetică îi lovește dur pe moldoveni. Jaful din păduri ajunge la autorități: Lemnul trebuie folosit rațional

Ministerul Mediului a solicitat sprijinul reprezentanților administrației publice locale de a evalua și prezenta volumul de masă lemnoasă (lemn de foc), pentru fiecare localitate din țară. Majoritatea populației din mediul rural trebuie să fie asigurată cu lemne de foc în mod echitabil în perioada rece a anului, fără a dăuna fondul forestier național.

De aceea, Ministerul Mediului mizează pe suportul primăriilor și a reprezentanților Oficiilor Teritoriale ale Cancelariei de Stat pentru a evalua și prezenta volumul de masă lemnoasă astfel ca din timp Ministerul Mediului în comun cu Agenția „Moldsilva” să întreprindă măsuri de asigurare a necesarului cu masă lemnoasă pe timp de iarnă pentru toată populația care utilizează această sursă alternativă de încălzire.

Totodată, Ministerul Mediului recomandă primăriilor să informeze localnicii despre posibilitatea adresării cererii pentru volumul de lemn de foc de care are nevoie pentru încălzire în sezonul de iarnă 2022-2023. Ulterior, lemnul de foc va fi comercializat de întreprinderile silvice teritoriale ale Agenției „Moldsilva”, în baza listelor solicitanților de masă lemnoasă întocmite de primării (familii social vulnerabile, familii care nu dispun de alte surse de încălzire, decât lemnul de foc, clădirile cu destinație publică, alte categorii de persoane și instituții, etc).

Ministerul Mediului prin inițiativa dată, vrea să evite tăierile ilicite de masă lemnoasă, iar comercializarea volumului de masă lemnoasă solicitat, să fie disponibil primordial pentru încălzire în sezonul de iarnă 2022-2023.

Pădurile Republicii Moldova sunt o parte componentă a patrimoniului natural național şi sunt printre puținele surse regenerabile, care oferă posibilitatea de a influența şi ameliora calitatea mediului înconjurător. Totodată, fondul forestier reprezintă și o sursă alternativă de încălzire a populației pe timp de iarnă, mai cu seamă, când țara se confruntă cu o criză energetică. În același timp, masa lemnoasă trebuie să fie recoltată și folosită rațional, ca să asigure necesarul de lemn pentru fiecare localitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lemne #minister #paduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După relaxarea sancțiunilor impuse de SUA și Uniunea Europeană în 2025, autoritățile din Siria intenționează să înceteze tipărirea de bancnote în Rusia și să mute producția acestora în Emiratele Arabe Unite și Germania, scrie Reuters, citând trei surse familiare cu situația.

Decizia marchează o ruptură simbolică și logistică importantă: imaginea fostului lider sirian Bashar al-Assad, înlăturat de la putere în decembrie 2024, va dispărea de pe bancnota de 2.000 de lire siriene – una dintre cele mai folosite în circulație.

Potrivit surselor citate, oficialii sirieni se află în discuții preliminare cu compania Oumolat din EAU, vizitată la începutul lunii mai de către guvernatorul Băncii Centrale a Siriei și ministrul de finanțe. În Germania, două companii au manifestat interes pentru preluarea procesului de tipărire: Bundesdruckerei, controlată de statul german, și compania privată Giesecke+Devrient, notează Reuters.

Timp de mai bine de un deceniu, Rusia a fost principalul furnizor de bancnote pentru Siria, în contextul sancțiunilor impuse de Occident care au blocat accesul Damascului la tipografiile europene. Inclusiv în primăvara acestui an, Siria a primit bancnote noi tipărite la întreprinderea rusă „Goznak”.

Criza de numerar din Siria este tot mai acută, iar explicațiile oficiale și cele din mediul bancar diferă. Guvernul susține că cetățenii acumulează lire în numerar, în timp ce bancherii afirmă că autoritățile limitează deliberat circulația banilor pentru a controla cursul de schimb. Tot mai frecvent, băncile refuză retragerile de numerar, iar afacerile sunt paralizate de lipsa lichidităților necesare pentru salarii și plăți comerciale.

Un om de afaceri sirian a declarat pentru Financial Times că „lipsa de numerar a ajuns la un punct critic. Oamenii nu mai depun bani în bănci de teama că nu-i vor mai putea retrage”. Această neîncredere în sistemul bancar datează însă de dinainte de căderea regimului Assad, când autoritățile foloseau evidențele băncilor pentru a impune taxe selective asupra celor bogați.

În prezent, pe piața neagră, o liră siriană se tranzacționează cu aproximativ 10.000 pentru un dolar american – mult mai bine decât în decembrie 2024, când rata era de 15.000 pentru un dolar. Înaintea izbucnirii războiului civil, în 2011, dolarul valora doar 50 de lire siriene.