Sărăcia energetică îi lovește dur pe moldoveni. Jaful din păduri ajunge la autorități: Lemnul trebuie folosit rațional

Ministerul Mediului a solicitat sprijinul reprezentanților administrației publice locale de a evalua și prezenta volumul de masă lemnoasă (lemn de foc), pentru fiecare localitate din țară. Majoritatea populației din mediul rural trebuie să fie asigurată cu lemne de foc în mod echitabil în perioada rece a anului, fără a dăuna fondul forestier național.

De aceea, Ministerul Mediului mizează pe suportul primăriilor și a reprezentanților Oficiilor Teritoriale ale Cancelariei de Stat pentru a evalua și prezenta volumul de masă lemnoasă astfel ca din timp Ministerul Mediului în comun cu Agenția „Moldsilva” să întreprindă măsuri de asigurare a necesarului cu masă lemnoasă pe timp de iarnă pentru toată populația care utilizează această sursă alternativă de încălzire.

Totodată, Ministerul Mediului recomandă primăriilor să informeze localnicii despre posibilitatea adresării cererii pentru volumul de lemn de foc de care are nevoie pentru încălzire în sezonul de iarnă 2022-2023. Ulterior, lemnul de foc va fi comercializat de întreprinderile silvice teritoriale ale Agenției „Moldsilva”, în baza listelor solicitanților de masă lemnoasă întocmite de primării (familii social vulnerabile, familii care nu dispun de alte surse de încălzire, decât lemnul de foc, clădirile cu destinație publică, alte categorii de persoane și instituții, etc).

Ministerul Mediului prin inițiativa dată, vrea să evite tăierile ilicite de masă lemnoasă, iar comercializarea volumului de masă lemnoasă solicitat, să fie disponibil primordial pentru încălzire în sezonul de iarnă 2022-2023.

Pădurile Republicii Moldova sunt o parte componentă a patrimoniului natural național şi sunt printre puținele surse regenerabile, care oferă posibilitatea de a influența şi ameliora calitatea mediului înconjurător. Totodată, fondul forestier reprezintă și o sursă alternativă de încălzire a populației pe timp de iarnă, mai cu seamă, când țara se confruntă cu o criză energetică. În același timp, masa lemnoasă trebuie să fie recoltată și folosită rațional, ca să asigure necesarul de lemn pentru fiecare localitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lemne #minister #paduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.