Sărăcia energetică îi lovește dur pe moldoveni. Jaful din păduri ajunge la autorități: Lemnul trebuie folosit rațional

Ministerul Mediului a solicitat sprijinul reprezentanților administrației publice locale de a evalua și prezenta volumul de masă lemnoasă (lemn de foc), pentru fiecare localitate din țară. Majoritatea populației din mediul rural trebuie să fie asigurată cu lemne de foc în mod echitabil în perioada rece a anului, fără a dăuna fondul forestier național.

De aceea, Ministerul Mediului mizează pe suportul primăriilor și a reprezentanților Oficiilor Teritoriale ale Cancelariei de Stat pentru a evalua și prezenta volumul de masă lemnoasă astfel ca din timp Ministerul Mediului în comun cu Agenția „Moldsilva” să întreprindă măsuri de asigurare a necesarului cu masă lemnoasă pe timp de iarnă pentru toată populația care utilizează această sursă alternativă de încălzire.

Totodată, Ministerul Mediului recomandă primăriilor să informeze localnicii despre posibilitatea adresării cererii pentru volumul de lemn de foc de care are nevoie pentru încălzire în sezonul de iarnă 2022-2023. Ulterior, lemnul de foc va fi comercializat de întreprinderile silvice teritoriale ale Agenției „Moldsilva”, în baza listelor solicitanților de masă lemnoasă întocmite de primării (familii social vulnerabile, familii care nu dispun de alte surse de încălzire, decât lemnul de foc, clădirile cu destinație publică, alte categorii de persoane și instituții, etc).

Ministerul Mediului prin inițiativa dată, vrea să evite tăierile ilicite de masă lemnoasă, iar comercializarea volumului de masă lemnoasă solicitat, să fie disponibil primordial pentru încălzire în sezonul de iarnă 2022-2023.

Pădurile Republicii Moldova sunt o parte componentă a patrimoniului natural național şi sunt printre puținele surse regenerabile, care oferă posibilitatea de a influența şi ameliora calitatea mediului înconjurător. Totodată, fondul forestier reprezintă și o sursă alternativă de încălzire a populației pe timp de iarnă, mai cu seamă, când țara se confruntă cu o criză energetică. În același timp, masa lemnoasă trebuie să fie recoltată și folosită rațional, ca să asigure necesarul de lemn pentru fiecare localitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lemne #minister #paduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.