Sărăcia energetică îi lovește dur pe moldoveni. Jaful din păduri ajunge la autorități: Lemnul trebuie folosit rațional

Ministerul Mediului a solicitat sprijinul reprezentanților administrației publice locale de a evalua și prezenta volumul de masă lemnoasă (lemn de foc), pentru fiecare localitate din țară. Majoritatea populației din mediul rural trebuie să fie asigurată cu lemne de foc în mod echitabil în perioada rece a anului, fără a dăuna fondul forestier național.

De aceea, Ministerul Mediului mizează pe suportul primăriilor și a reprezentanților Oficiilor Teritoriale ale Cancelariei de Stat pentru a evalua și prezenta volumul de masă lemnoasă astfel ca din timp Ministerul Mediului în comun cu Agenția „Moldsilva” să întreprindă măsuri de asigurare a necesarului cu masă lemnoasă pe timp de iarnă pentru toată populația care utilizează această sursă alternativă de încălzire.

Totodată, Ministerul Mediului recomandă primăriilor să informeze localnicii despre posibilitatea adresării cererii pentru volumul de lemn de foc de care are nevoie pentru încălzire în sezonul de iarnă 2022-2023. Ulterior, lemnul de foc va fi comercializat de întreprinderile silvice teritoriale ale Agenției „Moldsilva”, în baza listelor solicitanților de masă lemnoasă întocmite de primării (familii social vulnerabile, familii care nu dispun de alte surse de încălzire, decât lemnul de foc, clădirile cu destinație publică, alte categorii de persoane și instituții, etc).

Ministerul Mediului prin inițiativa dată, vrea să evite tăierile ilicite de masă lemnoasă, iar comercializarea volumului de masă lemnoasă solicitat, să fie disponibil primordial pentru încălzire în sezonul de iarnă 2022-2023.

Pădurile Republicii Moldova sunt o parte componentă a patrimoniului natural național şi sunt printre puținele surse regenerabile, care oferă posibilitatea de a influența şi ameliora calitatea mediului înconjurător. Totodată, fondul forestier reprezintă și o sursă alternativă de încălzire a populației pe timp de iarnă, mai cu seamă, când țara se confruntă cu o criză energetică. În același timp, masa lemnoasă trebuie să fie recoltată și folosită rațional, ca să asigure necesarul de lemn pentru fiecare localitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lemne #minister #paduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.