Sărăcia energetică îi lovește dur pe moldoveni. Jaful din păduri ajunge la autorități: Lemnul trebuie folosit rațional

Ministerul Mediului a solicitat sprijinul reprezentanților administrației publice locale de a evalua și prezenta volumul de masă lemnoasă (lemn de foc), pentru fiecare localitate din țară. Majoritatea populației din mediul rural trebuie să fie asigurată cu lemne de foc în mod echitabil în perioada rece a anului, fără a dăuna fondul forestier național.

De aceea, Ministerul Mediului mizează pe suportul primăriilor și a reprezentanților Oficiilor Teritoriale ale Cancelariei de Stat pentru a evalua și prezenta volumul de masă lemnoasă astfel ca din timp Ministerul Mediului în comun cu Agenția „Moldsilva” să întreprindă măsuri de asigurare a necesarului cu masă lemnoasă pe timp de iarnă pentru toată populația care utilizează această sursă alternativă de încălzire.

Totodată, Ministerul Mediului recomandă primăriilor să informeze localnicii despre posibilitatea adresării cererii pentru volumul de lemn de foc de care are nevoie pentru încălzire în sezonul de iarnă 2022-2023. Ulterior, lemnul de foc va fi comercializat de întreprinderile silvice teritoriale ale Agenției „Moldsilva”, în baza listelor solicitanților de masă lemnoasă întocmite de primării (familii social vulnerabile, familii care nu dispun de alte surse de încălzire, decât lemnul de foc, clădirile cu destinație publică, alte categorii de persoane și instituții, etc).

Ministerul Mediului prin inițiativa dată, vrea să evite tăierile ilicite de masă lemnoasă, iar comercializarea volumului de masă lemnoasă solicitat, să fie disponibil primordial pentru încălzire în sezonul de iarnă 2022-2023.

Pădurile Republicii Moldova sunt o parte componentă a patrimoniului natural național şi sunt printre puținele surse regenerabile, care oferă posibilitatea de a influența şi ameliora calitatea mediului înconjurător. Totodată, fondul forestier reprezintă și o sursă alternativă de încălzire a populației pe timp de iarnă, mai cu seamă, când țara se confruntă cu o criză energetică. În același timp, masa lemnoasă trebuie să fie recoltată și folosită rațional, ca să asigure necesarul de lemn pentru fiecare localitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lemne #minister #paduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.