Sărbătoare și pentru animalele de la Grădina Zoologică. Metodă inedită de reciclare a brazilor tăiați de Crăciun

Ebio.md a dat start campaniei de colectare a brazilor tăiați. Fie că ai avut un brad tăiat sau unul în ghiveci și nu știi ce să faci cu el, atunci trebuie să știi că ebio.md a pregătit trei adrese de colectare.

Potrivit ebio.md, brazii mai verzi vor fi folosiți ca hrană pentru animalele de la Zoo, iar ceilalți vor fi tocați și utilizați în calitate de îngrășăminte pentru confiere.

Locațiile unde puteți lăsa brazii:

I. Cerc Cricova SRL Lumea Plantelor;

II. Ciocana str. Industrială 21 Resana S.A depozit nr. 3;

III. Buiucani str. Bisericii 28/11.

Reprezentanții de la Grădina Zoologică din Chișinău au declarat pentru bani.md, că brazii naturali sunt consumați de lame, cămile și alte animale. De asemenea, o parte din brazi vor fi folosiți ca decorațiuni pentru păsări și alte viețuitoare.

Campania de reciclare a brazilor va dura până la sfârșitul săptămânii curente, mai exact până duminică, 23 ianuarie.

De asemenea, ebio.md propune și și alte metode de reutilizare a pomilor de Crăciun:

Brazii pot fi utilizați ca îngrășăminte pentru sol;

Acele de brad scuturate în grădină se descompun treptat şi cresc aciditatea solului, oferind în acelaşi timp nutrienţi pentru plantele pe care le veţi sădi apoi. Iar tulpina, curăţată de crengi, poate fi folosită pe post de arac, pentru a susţine plantele căţărătoare. De asemenea, transformat în rumeguș, bradul poate fi utilizat ca un mulci excelent pentru grădină, material organic care se pune pe pământ și apără

Crearea unor obiecte de decor;

Puteţi să tăiaţi trunchiul bradului în felii, să le lăsaţi să se usuce, să le daţi cu lac şi să le folosiţi ca suporturi pentru căni şi pahare. De asemenea, puteţi să faceţi şi alte obiecte decorative, precum inele pentru şerveţele, cuier pentru haine sau tăvi pentru servit.

Brazii pot fi plantați;

Dacă ai cumpărat un brad în ghiveci, cu rădăcină, atunci îl poţi planta cu succes în propria ta grădină.

Lemnul de brad poate fi utilizat ca sursă de încălzire;

Transformarea acelor în sirop sau ulei esențial.

#ebio.md #campanie de colectare #brazi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un risc agricol sistemic, determinat în special de secetele frecvente și severe din ultimii ani, care au transformat hazardul climatic într-o amenințare structurală la adresa economiei naționale. „Într-o economie agricolă structural vulnerabilă, precum Republica Moldova, riscul agricol – în special cel climatic – este un risc sistemic național”, subliniază expertul.

Între anii 2007 și 2024, Moldova a traversat o succesiune de secete devastatoare: în 2007, producția de porumb și floarea-soarelui s-a prăbușit cu 50%; în 2012, pierderile economice au depășit 3 miliarde de lei; în 2015, producțiile de grâu și orz au scăzut cu 30–40%; în 2020, pierderile la grâu și porumb au fost de peste 70%; iar în perioada 2022–2024, alternanța dintre ploi torențiale și secetă a provocat eroziune masivă a solului și stres hidric pentru culturi. „Seceta nu mai este un accident meteorologic, ci o tendință climatică cu impact economic cumulativ asupra securității alimentare și stabilității macroeconomice”, avertizează Rija.

În prezent, Republica Moldova produce anual circa 950.000 tone grâu, 1 milion tone porumb, 700.000 tone floarea-soarelui, 100.000 tone orz, 40.000 tone soia și 150.000 tone rapiță, cu o valoare totală de aproximativ 700 milioane de euro. Acest volum susține peste 6.500 de fermieri și un lanț valoric complex care implică importatori, procesatori, transportatori, comercianți, bănci și exportatori. Prin urmare, riscul agricol nu mai este un risc individual, ci unul sistemic, iar acoperirea lui trebuie să devină o responsabilitate colectivă.

Pentru a contracara acest risc, economistul propune crearea Fondului Mutual Național pentru Asigurarea Riscurilor Agricole, un mecanism de autoasigurare colectivă cu participarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar și cofinanțare de stat. Fondul ar funcționa pe principiul solidarității economice: fiecare actor contribuie proporțional cu beneficiul său din stabilitatea sistemului agricol. Fermierii ar achita 0,5% din valoarea producției, importatorii de inputuri 0,2% din cifra de afaceri, procesatorii 0,15%, exportatorii 0,1%, transportatorii 0,05%, băncile și companiile de leasing 0,1%, iar statul ar contribui cu o sumă egală cu totalul privat.

Prin acest mecanism, s-ar forma anual un fond de circa 10–12 milioane de euro, capabil să despăgubească până la 200.000 de hectare afectate de secetă, cu plăți de 60–80 euro pe hectar. Rija propune ca sistemul să utilizeze indicatori obiectivi – precum SPI (Standardized Precipitation Index), NDVI (Indice de Vegetație Normalizat) și evapotranspirația – și să declanșeze despăgubiri automate atunci când pragurile critice sunt depășite, eliminând necesitatea constatărilor manuale. O poliță agricolă mutuală ar costa între 4 și 6% din valoarea producției, din care statul ar subvenționa jumătate prin AIPA.

Implementarea unui asemenea fond ar aduce beneficii întregii economii. Fermierii ar avea protecție financiară și acces mai ușor la credite, băncile ar reduce riscul de neperformanță a creditelor, procesatorii ar beneficia de fluxuri stabile de materii prime, iar statul ar evita cheltuielile ad-hoc pentru despăgubiri. În același timp, piața internă ar deveni mai stabilă, cu prețuri mai echilibrate la pâine, ulei și alte produse alimentare.

Modelul include și o componentă de solidaritate cu consumatorii finali, prin contribuții simbolice incluse în prețul produselor: 0,02 lei pentru o pâine, 0,05 lei pentru un litru de ulei sau 0,03 lei pentru un kilogram de carne ori brânză. Astfel, fără impact semnificativ asupra prețurilor, se pot colecta suplimentar 1–1,5 milioane de euro anual.

„Fondul mutual agricol este scutul economic al Republicii Moldova împotriva secetei, construit prin solidaritate, știință actuarială și responsabilitate comună”, conchi de Iurie Rija. Potrivit lui, acest mecanism ar ancora agricultura Moldovei într-o politică europeană de reziliență climatică, transformând vulnerabilitatea în stabilitate economică.