Savanții au demonstrat că munca la cafenea este mai productivă față de cea de acasă

Compania de tehnologie Rubrain.com a publicat o postare pe blog pe Habré despre impactul locului de muncă asupra productivității și creativității.

Unii oameni preferă să lucreze nu în birou, ci într-o cafenea. Și asta are o explicație, așa cum susține autorul articolului. Studiile științifice demonstrează că eficiența muncii în astfel de locuri poate fi chiar mai mare decât de obicei, transmite ferra.ru.

Astfel, în 2012, oamenii de știință au descoperit că nivelul mediu de zgomot îmbunătățește procesul de gândire și îi face pe oameni mai creativi. Un studiu din 2019 a constatat că lucrul cu zgomot de 100-640 Hz poate îmbunătăți concentrarea și vederea. Adică, o ușoară ieșire din „zona de confort” face creierul să funcționeze mai activ.

Și dacă aceiași oameni care lucrează la laptop stau în apropiere, va crește și motivația, vă va permite să lucrați mai bine și cu spor. Acest lucru este dovedit de rezultatele unui studiu din 2016.

Cu toate acestea, stimularea vizuală ajută și la generarea de idei. Acasă vedem același interior, dar într-o cafenea observăm noi vizitatori, simțim arome diferite etc. Toate acestea, potrivit lui Cordon Smith, profesor la Universitatea din Buffalo din New York, face creierul să funcționeze diferit.

Întâlnirile într-o cafenea și în timpul lucrului în echipă ajută. Ideile într-un cadru informal pot apărea mai repede.

Conform statisticilor, în 2020, din 3.500 de angajați la distanță, 80% au preferat să lucreze de acasă și 20% din cafenele și spații de lucru. Este cam același lucru la Moscova, așa cum a remarcat Maria Rybka, comerciantul lanțului de cafea Skuratov anul trecut.

#cafenea #productivă #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.