Savanții au demonstrat că munca la cafenea este mai productivă față de cea de acasă

Compania de tehnologie Rubrain.com a publicat o postare pe blog pe Habré despre impactul locului de muncă asupra productivității și creativității.

Unii oameni preferă să lucreze nu în birou, ci într-o cafenea. Și asta are o explicație, așa cum susține autorul articolului. Studiile științifice demonstrează că eficiența muncii în astfel de locuri poate fi chiar mai mare decât de obicei, transmite ferra.ru.

Astfel, în 2012, oamenii de știință au descoperit că nivelul mediu de zgomot îmbunătățește procesul de gândire și îi face pe oameni mai creativi. Un studiu din 2019 a constatat că lucrul cu zgomot de 100-640 Hz poate îmbunătăți concentrarea și vederea. Adică, o ușoară ieșire din „zona de confort” face creierul să funcționeze mai activ.

Și dacă aceiași oameni care lucrează la laptop stau în apropiere, va crește și motivația, vă va permite să lucrați mai bine și cu spor. Acest lucru este dovedit de rezultatele unui studiu din 2016.

Cu toate acestea, stimularea vizuală ajută și la generarea de idei. Acasă vedem același interior, dar într-o cafenea observăm noi vizitatori, simțim arome diferite etc. Toate acestea, potrivit lui Cordon Smith, profesor la Universitatea din Buffalo din New York, face creierul să funcționeze diferit.

Întâlnirile într-o cafenea și în timpul lucrului în echipă ajută. Ideile într-un cadru informal pot apărea mai repede.

Conform statisticilor, în 2020, din 3.500 de angajați la distanță, 80% au preferat să lucreze de acasă și 20% din cafenele și spații de lucru. Este cam același lucru la Moscova, așa cum a remarcat Maria Rybka, comerciantul lanțului de cafea Skuratov anul trecut.

#cafenea #productivă #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.