Savanții au demonstrat că munca la cafenea este mai productivă față de cea de acasă

Compania de tehnologie Rubrain.com a publicat o postare pe blog pe Habré despre impactul locului de muncă asupra productivității și creativității.

Unii oameni preferă să lucreze nu în birou, ci într-o cafenea. Și asta are o explicație, așa cum susține autorul articolului. Studiile științifice demonstrează că eficiența muncii în astfel de locuri poate fi chiar mai mare decât de obicei, transmite ferra.ru.

Astfel, în 2012, oamenii de știință au descoperit că nivelul mediu de zgomot îmbunătățește procesul de gândire și îi face pe oameni mai creativi. Un studiu din 2019 a constatat că lucrul cu zgomot de 100-640 Hz poate îmbunătăți concentrarea și vederea. Adică, o ușoară ieșire din „zona de confort” face creierul să funcționeze mai activ.

Și dacă aceiași oameni care lucrează la laptop stau în apropiere, va crește și motivația, vă va permite să lucrați mai bine și cu spor. Acest lucru este dovedit de rezultatele unui studiu din 2016.

Cu toate acestea, stimularea vizuală ajută și la generarea de idei. Acasă vedem același interior, dar într-o cafenea observăm noi vizitatori, simțim arome diferite etc. Toate acestea, potrivit lui Cordon Smith, profesor la Universitatea din Buffalo din New York, face creierul să funcționeze diferit.

Întâlnirile într-o cafenea și în timpul lucrului în echipă ajută. Ideile într-un cadru informal pot apărea mai repede.

Conform statisticilor, în 2020, din 3.500 de angajați la distanță, 80% au preferat să lucreze de acasă și 20% din cafenele și spații de lucru. Este cam același lucru la Moscova, așa cum a remarcat Maria Rybka, comerciantul lanțului de cafea Skuratov anul trecut.

#cafenea #productivă #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.