Savanții au demonstrat că munca la cafenea este mai productivă față de cea de acasă

Compania de tehnologie Rubrain.com a publicat o postare pe blog pe Habré despre impactul locului de muncă asupra productivității și creativității.

Unii oameni preferă să lucreze nu în birou, ci într-o cafenea. Și asta are o explicație, așa cum susține autorul articolului. Studiile științifice demonstrează că eficiența muncii în astfel de locuri poate fi chiar mai mare decât de obicei, transmite ferra.ru.

Astfel, în 2012, oamenii de știință au descoperit că nivelul mediu de zgomot îmbunătățește procesul de gândire și îi face pe oameni mai creativi. Un studiu din 2019 a constatat că lucrul cu zgomot de 100-640 Hz poate îmbunătăți concentrarea și vederea. Adică, o ușoară ieșire din „zona de confort” face creierul să funcționeze mai activ.

Și dacă aceiași oameni care lucrează la laptop stau în apropiere, va crește și motivația, vă va permite să lucrați mai bine și cu spor. Acest lucru este dovedit de rezultatele unui studiu din 2016.

Cu toate acestea, stimularea vizuală ajută și la generarea de idei. Acasă vedem același interior, dar într-o cafenea observăm noi vizitatori, simțim arome diferite etc. Toate acestea, potrivit lui Cordon Smith, profesor la Universitatea din Buffalo din New York, face creierul să funcționeze diferit.

Întâlnirile într-o cafenea și în timpul lucrului în echipă ajută. Ideile într-un cadru informal pot apărea mai repede.

Conform statisticilor, în 2020, din 3.500 de angajați la distanță, 80% au preferat să lucreze de acasă și 20% din cafenele și spații de lucru. Este cam același lucru la Moscova, așa cum a remarcat Maria Rybka, comerciantul lanțului de cafea Skuratov anul trecut.

#cafenea #productivă #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.