Scădere semnificativă a datoriei de stat a Republicii Moldova în ianuarie 2024

27 Feb. 2024, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Feb. 2024, 09:53 // Actual //  bani.md
Datoria de stat a Republicii Moldova a cunoscut o scădere semnificativă în ianuarie 2024, conform datelor Ministerului Finanțelor. În comparație cu luna precedentă, aceasta a înregistrat o diminuare de 196,7 milioane de lei, ajungând la 103,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie. Această reducere vine după ce în decembrie 2023 datoria de stat atinsese un maxim istoric, însumând 104 miliarde de lei.
Cauza principală a acestei scăderi constă în diminuarea datoriei externe exprimate în lei, cu 385,9 milioane de lei sau 0,6%, ajungând la 63 miliarde 951,1 milioane de lei. În același timp, datoria publică internă a crescut cu 189,2 milioane de lei, sau 0,5%, atingând 39,8 miliarde de lei.
Ponderea datoriei interne și externe în totalul datoriei de stat s-a modificat ușor, cu datoria internă reprezentând acum 38,4%, iar cea externă 61,6%. În ansamblu, ponderea datoriei de stat în PIB a înregistrat o scădere, ajungând la 30,8% la sfârșitul lunii ianuarie 2024, față de 34% la sfârșitul anului 2023.
Prognozele pentru PIB în 2024 indică o creștere semnificativă, estimată la 336,8 miliarde de lei, comparativ cu 305,9 miliarde de lei în 2023. Totuși, Ministerul Finanțelor a subliniat că 30,3% din datoria de stat trebuie achitată în termen de un an, iar datoria cu dobândă variabilă reprezintă 50,7% din totalul datoriei de stat la sfârșitul lunii ianuarie 2024.
Este de menționat că în 2023, datoria totală de stat a Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 9,3 miliarde de lei, atingând un nivel record de 104 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.