Scandal la nivel internațional. De ce a fost suspendat clasamentul care analizează ușurința cu care se pot face afaceri

Banca Mondială nu va mai elabora și publica clasamentul care analizează ușurința cu care se pot face afaceri în statele din întreaga lume. Directorul general al Fondului Internațional Monetar, Kristalina Georgieva, ar fi exercitat presiuni pentru a îmbunătăți poziția Chinei în clasamentul “Doing Business” elaborat de Banca Mondială, în perioada când a condus instituția bancară. Problemele de etică descoperite în urma unei anchete privind raportul “Doing Business” au determinat Banca Mondială să renunțe complet la publicarea acestuia, potrivit unui comunicat al băncii, citat de profit.ro.

Desfășurată de firma de avocatură WilmerHale la cererea comitetului de etică al Băncii Mondiale, ancheta relevă că o serie de nereguli identificate anterior cu privire la poziția mai multor țări în clasamentul Doing Business au survenit pe fondul presiunilor exercitate de foști și actuali angajați, inclusiv de către foști membri ai Consiliului Director.

Kristalina Georgieva și fostul președinte al Băncii Mondiale, Kim Yong Jim, sunt indicați că ar fi pus, direct și indirect, presiune pe echipa responsabilă cu elaborarea raportului Doing Business pentru îmbunătățirea pozițiilor ocupate de China și Arabia Saudită în clasamentele pentru anii 2018 și 2020. China ar fi trebuit să coboare 7 poziții în clasamentul “Doing Business 2018”, până pe locul 85, însă în raportul oficial apare pe locul 78, la fel ca în anul anterior. Similar, poziția Arabiei Saudite în raportul pentru 2020 a fost modificată pentru a reflecta o performanță crescută a economiei, în detrimentul Iordaniei și al Azerbaijanului.

“Dezaprob fundamental concluziile și interpretările anchetei (…) în ceea ce privește rolul meu legat de raportul Doing Business 2018”, a declarat Georgieva într-un comunicat.

Lansat în 2003, raportul Doing Business analizează ușurința cu care se pot face afaceri în statele din întreaga lume. Raportul joacă un rol notabil în special în economiile emergente, guvernele citând îmbunătățirile reflectate în clasament pentru a atrage investiții străine.

Republica Moldova a pierdut o poziție ocupând locul 48 din 190 de state ale lumii în clasamentul Doing Business 2020.

#clasament #acuzatii #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.