Scandal la vârful elitei globale! Șeful Forumului bogaților de la Davos pleacă după legăturile cu Epstein

Președintele și directorul executiv al Forumului Economic Mondial, Børge Brende, și-a anunțat demisia, la câteva săptămâni după ce organizația a lansat o investigație independentă privind relația sa cu finanțistul american Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale, scrie REUTERS.

Brende, care conducea Forumul din 2017, a făcut anunțul joi, după dezvăluiri ale Departamentului de Justiție al SUA potrivit cărora acesta a avut trei cine de afaceri cu Epstein și a comunicat cu el prin e-mail și mesaje text. „După o analiză atentă, am decis să demisionez din funcția de președinte și CEO al Forumului Economic Mondial. Cei opt ani și jumătate petrecuți aici au fost profund valoroși”, a declarat fostul ministru de externe al Norvegiei.

Comunicatul oficial al Forumului nu face referire la Epstein. Totuși, Brende a declarat presei norvegiene că regretă modul în care a gestionat relația și că nu dorește ca subiectul să devină o distragere pentru organizația care organizează anual summitul de la Davos.

Anterior, Brende a afirmat că nu cunoștea trecutul penal al lui Epstein înainte de prima lor întâlnire din 2018 și că regretă că nu a făcut verificări mai riguroase.

O analiză independentă comandată de Forum, realizată de avocați externi, nu a identificat probleme suplimentare față de cele deja cunoscute, au declarat copreședinții organizației, Andre Hoffmann și Larry Fink. Cu toate acestea, Brende a spus că situația risca să umbrească activitatea Forumului și a recunoscut că ar fi trebuit să fie mai transparent în privința contactelor sale.

Mesaje din perioada 2018–2019 arată un ton cordial între cei doi, Brende numindu-l pe Epstein „o gazdă strălucită” după o cină la care au participat și Steve Bannon, fost consilier al lui Donald Trump, precum și un ex-ministru norvegian. Ultimul contact dintre cei doi a avut loc cu o săptămână înainte de arestarea lui Epstein în 2019.

Directorul general al Forumului, Alois Zwinggi, va asigura interimatul la conducere până la desemnarea unui succesor permanent.

Departamentul de Justiție al SUA a publicat peste 3 milioane de pagini de documente legate de Epstein, care a murit în detenție în 2019, în timp ce aștepta procesul pentru trafic sexual. Relațiile sale cu numeroși lideri politici și de afaceri continuă să fie analizate la nivel internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Davos #scandal #forum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.