Scandal uriaș în Italia: Un angajat al Intesa a spionat conturile bancare ale premierului și altor politicieni de top

Cea mai mare bancă din Italia, Intesa Sanpaolo, şi-a cerut scuze duminică după ce un incident jenant de securitate a afectat-o pe Georgia Meloni, prim-ministrul Italiei, dar şi alte oficialităţi de rang înalt, scrie Reuters.

Ziarul Domani a scris joi că un angajat al Intensa a fost concediat după ce a accesat în mod neautorizat date mii de clienţi, inclusiv Georgia Meloni.

„Un angajat al băncii noastre a accesat în mod neautorizat date despre unii clienţi, într-o manieră care a încălcat grav legile şi reglementările în vigoare, precum şi procedurile interne”, a transmis Intesa Sanpaolo într-un comunicat.

Meloni a comentat incidentul explicând că aşteaptă ca investigaţia să-şi urmeze cursul pentru a afla ce s-a întâmplat şi dacă angajatul a acţionat singur.

Surse din interiorul băncii au arătat că un fost ofiţer de poliţie, Antonio De Vita, va fi angajat pentru a conduce divizia de cybersecurity.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intesa #iatlia #spionaj #banca #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.