Scandalul dezvăluirilor continuă! Consilierul Maiei Sandu ar fi implicat în afacerile cu fier vechi

Fostul deputat Alexandr Slusari susține că este important să aflăm cum a fost posibilă spargerea conturilor din telegram la unii demnitari de stat. Mă tem că în afară de serviciile secrete ruse, în operațiunea au participat și specialiștii din Moldova.

„Dar cred eu că e nevoie și de explicații de la cei vizați. Eu, de exemplu, vreau clarificări de la Dorin Recean în legătură cu convorbiri telefonice cu Radu Șeremet. Vă amintesc că acest individ gestionează o compania din România, care importă deșeuri metalice pentru Uzină Metalurgică din Răbnița. Atrageți atenție la data discuției – 10 martie 2022. Perioada, cănd uzina nu a avut autorizație, dar încerca prin diferite metode s-o obțină”, spune Slusari.

Potrivit lui Slusari, pe 15 martie 2022 compania lui Șeremet a importat deșeuri metalice, care pe documente erau scrise ca fontă brută. 13 camioane au fost oprite în ultimul moment la podul Rezina-Răbnița de către instituțiile abilitate. A fost pornit dosar penal pe acest fapt. Expertiza laboratorului Serviciului vamal a confirmat faptul că în camioane sunt deșeuri.

„Însă peste 1,5 lună camioanele au fost returnate companiei lui Șeremet contrar tuturor normelor legale. Persoana, care a dispus acest lucru, nu mai lucrează în cadrul Serviciului Vamal. Despre dosar penal nu auzim nimic, chiar dacă acele camioane au fost arestate în România și a fost pornită ancheta. Dar la noi totul e liniște. A rămas doar procesul judiciar dintre Șeremet și Slusari pe apărarea reputației acestui personaj dubios, care m-a dat în judecată. Rămâne un sentiment persistent că toata aceasta schema a avut o крыша la cel mai înalt nivel în Moldova”, a punctat Sluasri.

Fostul deputat e de părere că dacă informația publicată este autentică, domnul Recean este obligat să explice despre ce el a vorbit pe 10 martie 2022 cu cunoscutul său vechi Radu Șeremet, care totodată este un mare prieten cu omul lui Plahotniuc Arcadii Vicol, infiltrat de coordonatorul criminal la Calea Ferată, Metalferos și Moldova Gaz. Or, lipsa reacției ar fi pentru mine recunoașterea complicității lui Recean în procesul de contrabanda a deșeurilor metalice și mușamalizarea cazului.

Contul de Telegram al consilierului președintelui Republicii Moldova pe probleme de securitate și secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate, Dorin Recean, a fost spart astăzi, 11 noiembrie.

Conversațiile care îi sunt atribuite lui Dorin Recean au apărut pe site-ul care, pe data de 9 noiembrie curent, au apărut și conversațiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco.

Ulterior, Președinția a venit cu o reacție.

„Ca și în situațiile precedente, aceste pretinse conversații sunt fabricate”.

#slusari recean #fier vechi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.