Scenariul groazei pentru Rusia! UE taie accesul altor 15 bănci la SWIFT

Uniunea Europeană se pregătește să deconecteze aproximativ 15 bănci rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni, conform unor surse apropiate situației, citate de Bloomberg. Aceste propuneri au fost transmise statelor membre ale UE în această săptămână, dar sursele nu au specificat exact care bănci vor fi afectate.

În plus față de aceasta, Uniunea Europeană propune un embargo treptat asupra importurilor de aluminiu din Rusia și sancțiuni împotriva a peste 70 de nave din „flota umbră” a Rusiei, care transportă petrol la un preț mai mare decât plafonul impus de țările occidentale, de 60 de dolari pe baril. Conform surselor Bloomberg, pachetul final de sancțiuni ar putea suferi ajustări, întrucât acesta trebuie aprobat de toate statele membre ale UE. Adoptarea acestuia este așteptată înainte de a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina.

După începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, băncile rusești au fost deconectate treptat de la SWIFT, iar primele instituții financiare de mari dimensiuni care au pierdut accesul la sistem au fost Sberbank, VTB, Rosselhozbank, Promsvyazbank, Sovcombank și altele. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii septembrie 2024, mai mult de 200 de bănci rusești continuă să rămână conectate la SWIFT, deși le este interzis să utilizeze sistemul pentru transferuri interne în Rusia.

În 2014, Banca Centrală a Rusiei a creat un echivalent al SWIFT, cunoscut sub denumirea de Sistemul de Transfer de Mesaje Financiare (SPFS), ca măsură de precauție în fața posibilelor sancțiuni. În vara anului trecut, Uniunea Europeană, în cadrul celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni, a interzis companiilor europene să se conecteze la SPFS sau la „servicii specializate echivalente de mesaje financiare”. De asemenea, organizațiile din UE nu pot efectua tranzacții cu participanți de pe piața țărilor terțe care utilizează SPFS în afaceri externe Rusiei.

Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că SWIFT devine un sistem „riscant” și că multe țări analizează opțiuni alternative pentru mecanismele de plăți transfrontaliere. În același timp, Andrei Kostin, șeful VTB, a susținut că SWIFT ar trebui „pur și simplu să fie distrus”. „Este o scurgere directă de informații către dușmanii noștri. Ceea ce este important este că acest lucru poate fi rezolvat foarte simplu. Este o decizie administrativă, o înțelegere între două părți și câteva soluții tehnologice,” a spus Kostin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#SWIFT #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.