Scenariul manevrelor militare din Belarus. Arsenalul uriaș transportat de Rusia în țara condusă de dictatorul Lukașenko

Pentru următoarele zece zile teritoriul Belarusului va fi scena unor exerciții militare ruso-belaruse de amploare.

Șefii de cel mai înalt nivel ai Armatei Ruse se află în Belarus, în frunte cu șeful Marelui Stat Major, Valeri Gherasimov.

În cadrul exercițiilor militare, denumite Union Resolve, militarii vor simula scenarii precum consolidarea frontierei împotriva militanților și a unor amplasamente postconflict.

Manevrele se desfăşoară pe cinci poligoane, patru baze aeriene şi ‘diferite situri în Belarus, în special în regiunea Brest, la frontiera cu Ucraina.

La aceste exerciţii, potrivit instituţiei de apărare ruse, participă unităţi şi structuri ale Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, care într-un timp foarte scurt au executat o relocare la o distanţă de 10.000 de km, precum şi forţe ale armatei belaruse.

Ministerul Apărării rus menţionează că în cadrul acestor relocări ale efectivelor ruse pe teritoriul belarus au fost evaluate capacităţile infrastructurii de transport din Belarus pentru asigurarea transportării de trupe şi echipamente.

Autorităţile militare ruse au comunicat anterior relocarea în Belarus a unor sisteme antiaeriene S-400 Triumf, divizioane antiaeriene Panţîr-S din Extremul Orient, precum şi a unor avioane de vânătoare Su-35 şi de atac Su-25SM.

Moscova nu a dezvăluit dimensiunea contingentului de trupe pe care l-a trimis în Belarus, dar ministrul Apărării, Serghei Şoigu, care a sosit în Belarus pe 3 februarie, înainte de exerciţiile comune Rusia-Belarus, a susținut că numărul de soldaţi implicaţi este sub limita maximă convenită în 2011, de 13.000 de militari, dar corespondentul BCC spune că la exerciții ar lua parte 30.000 de soldați.

În conformitate cu normele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), așa cum sunt stabilite în Documentul de la Viena, când acest nivel de concentrare armată este depășit, Rusia este obligată să invite observatori OSCE în zonă.

În termeni militari, desfășurarea de forțe creează un front nou în preajma Ucrainei, menit să-i sporească îngrijorările, remarcă Neil Melvin, specialist în studii de securitate al think-tank-ul RUSI din Londra, citat de Reuters.

Mobilizările de trupe rusești din nordul Ucrainei, unde are granița cu Belarus, apropie și mai mult amenințarea de Kiev.

De la granița cu Belarus mai sunt 210 km pe o autostradă până la Kiev, capitala Ucrainei, iar exercițiile comune adaugă încă un front de atac pentru un potențial asalt rusesc asupra Ucrainei.

Acesta se adaugă amenințării din sud, unde Rusia a anexat în martie 2014 Peninsula Crimeea, și celei din est, unde Moscova conduce o veritabilă insurgență împotriva autorității Kievului, mobilizând peste 100.000 de soldați și echipamente militare în apropiere de granița cu Ucraina.

Odată cu desfășurarea de luptători și sisteme de apărare aeriană, Rusia are o acoperire defensivă mult mai eficientă pentru enclava sa din Kaliningrad, iar sistemele electronice de bruiaj din Belarus îngreunează colectarea informațiilor occidentale, spune Melvin.

#exercitii #Belarus #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.