Schema prin care rușii pot fenta restricțiile și să-și cumpere noul iPhone 14 deși Apple s-a retras din Rusia

Ruşii vor putea să cumpere noul iPhone 14, în pofida faptului că Apple s-a retras din Rusia, datorită schemei de import paralel a Moscovei, a declarat joi, 8 septembrie, un înalt oficial guvernamental, agenţiei de presă RIA Novosti, transmite Reuters.

Rusia a anunţat schema în martie, când a autorizat comercianţii cu amănuntul să importe produse din străinătate fără permisiunea proprietarului mărcii.

Întrebat dacă noul iPhone, dezvăluit miercuri de Apple, va fi importat în cadrul schemei, ministrul Comerţului şi Industriei Denis Manturov a spus: „De ce nu? Dacă consumatorii vor să cumpere aceste telefoane, da. Va exista oportunitatea”.

Apple a oprit vânzările de noi produse în Rusia în martie, la o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina, deşi dispozitivele iPhone, MacBook şi alte produse ale Apple au rămas disponibile în magazinele ruseşti, deoarece comercianţii îşi vând stocul de modele vechi şi achiziţionează dispozitive nou lansate prin intermediul schemei de import.

Reţeaua de telefonie mobilă rusă MTS vindea deja joi dimineaţă noile modele de iPhone 14 la precomandă.

Preţurile încep de la 84.990 de ruble (1.398 dolari) pentru versiunea de 128 GB.
MTS a spus că livrarea ar putea dura până la 120 de zile şi îşi păstrează dreptul de a anula comenzile dacă întâmpină dificultăţi la importul produselor.

Apple nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta.

Manturov, care este şi viceprim-ministru, a declarat luna trecută că schema, care acoperă produse occidentale, de la haine de lux la maşini, ar putea ajunge la 16 miliarde de dolari în acest an, echivalentul a aproximativ 4% din importurile Rusiei din 2021.

#aple #ruși #smartphone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.