Comisia Europeană a luat guver­nele statelor membre prin surprin­dere anunţând un pachet de măsuri pentru soluţionarea crizei energetice din Europa, iar reacţia ţărilor mem­bre a fost amestecată, au declarat şase diplomaţi pentru Politico.

Comisia Europeană a luat guver­nele statelor membre prin surprin­dere anunţând un pachet de măsuri pentru soluţionarea crizei energetice din Europa, iar reacţia ţărilor mem­bre a fost amestecată, au declarat şase diplomaţi pentru Politico.

Preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen a propus cinci măsuri „ime­diate“ de temperare a crizei: pla­fonarea preţurilor gazelor ruseşti, măsuri obligatorii de reducere a ce­rerii de electricitate în orele de vârf, plafonarea „veniturilor enorme“ ob­ţi­nute de unele companii prin ge­nerarea de electricitate din surse cu costuri mai reduse decât gazul; o taxă de solidaritate pe companiile de combustibili fosili care obţin profituri substanţiale şi facilitarea finanţării companiilor de utilităţi cu probleme.

Plafonarea veniturilor stă în centrul planului UE de stabilizare a pieţei electricităţii.
Producătorii de energie regene­ra­bilă şi nucleară obţin „venituri e­nor­me“ de pe urma crizei, a explicat preşedinta Comisiei, potrivit Euractiv. „Aceste venituri nu reflectă costurile de producţie ale acestora. Astfel, a venit vremea ca consumatorii să aibă de câştigat. Vom propune redirecţio­narea acestor profituri neaşteptate că­tre statele membre pentru ca aces­tea să poată susţine gospodăriile şi companiile vulnerabile“.
Două măsuri sunt susţinute atât de Comisie, cât şi de ţările UE, po­trivit declaraţiilor diplomaţilor.

Prima are legătură cu oferirea de finanţare pentru susţinerea compa­nii­lor de utilităţi, iar a doua cu taxa­rea profiturilor companiilor care ge­nerează electricitate din surse ieftine.
Cea mai controversată măsură pri­veşte plafonarea preţului gazelor ruseşti, menită în mare măsură să penalizeze Kremlinul financiar pen­tru războiul din Ucraina, capitalele având „păreri foarte contradictorii“, potrivit unui diplomat.

Germania s-a declarat sceptică cu privire la idee, în timp ce Ungaria este împotrivă, ca şi Slovacia şi cel puţin alte două ţări. Altele, ca Polonia şi Italia, vor ca Comisia să meargă mai departe şi să plafoneze preţul tuturor gazelor importate de UE.

Ideea reducerii cererii de electri­citate este populară, însă ţări ca Bulgaria, Ungaria, Grecia şi Polonia vor ca astfel de măsuri să nu fie obli­gatorii.

Comisia nu a abordat problema decuplării preţurilor gazelor şi electricităţii, deşi mai multe ţări vor ca acest lucru să se întâmple.
Între timp, industria metalurgică europeană a avertizat că criza energetică reprezintă o „ameninţare existenţială“ pentru viitorul său, executivii din cadrul acesteia temându-se că multe topitorii s-ar putea închide permanent în lipsa unor acţiuni de urgenţă din partea UE, relatează Financial Times.

Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Eurometaux, care reprezintă cei mai mari producători din sector, arată că problemele industriei se vor adânci dacă UE nu va interveni.