Schimbări la vârful uneia dintre cele mai mari bănci din Moldova

Levon Khanikyan a fost autorizat de Banca Națională a Republicii Moldova pentru a prelua oficial mandatul de CEO al Victoriabank, se arată în mesajul băncii.

Levon Khanikyan s-a alăturat echipei Banca Transilvania în 2021, când Idea::Bank România, unde deținea funcția de Vicepreședinte Executiv Riscuri – Membru al Comitetului de Direcție, a devenit parte a Grupului Financiar Banca Transilvania. Levon Khanikyan și-a încheiat mandatul ca Vicepreședinte în Idea::Bank România în aprilie 2022, după șapte ani.

„Am avut ocazia să cunosc Moldova înainte de a veni în funcție la Victoriabank și m-am convins de pe atunci că este o țară cu multiple posibilități de dezvoltare și cu un potențial considerabil privind asumarea exigențelor europene și integrarea în Uniunea Europeană. Îmi doresc să particip la acest proces, pentru că-i cunosc exact provocările, dar, mai presus de toate, avantajele. Sunt profund onorat de această oportunitate de a contribui la consolidarea succesului remarcabil al Victoriabank pe piața bancară, mai ales că am venit de-acasă tot acasă: din România în Republica Moldova. Sunt încrezător că realizările băncii, în special privind digitalizarea serviciilor noastre, vor crește și vor acoperi o arie și mai mare de procese bancare. Am certitudinea că, împreună cu echipa Victoriabank, vom realiza multe proiecte care vor aduce clienților beneficii”, declară Levon Khanikyan, CEO Victoriabank.

Anterior funcția de preșdinte a deținut-o Bogdan Pleșuvescu care a fost numit la șefia băncii în anul 2018.

Ultimele date relevă că la sfârșitul lunii noiembrie Victoriabank a contabilizat un profit de 618,7 milioane de lei față de278,2 milioane de lei la sfârșitul anului 2021. Banca a acordat credite în sumă e 5,6 miliarde de lei și depozite atrase de 13,3 miliarde de lei. Activele instituției financiare sunt în sumă de 18 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Victoriabank #numire #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.