Schimbări pe piața tutunului. Importurile în continuare scădere, producătorii locali se mențin

Piața tutunului din Republica Moldova s-a schimbat de-a lungul anilor, atât pentru producătorii autohtoni, cât și pentru importatori. Autoritățile au înăsprit legislația pentru a reduce numărul de fumători din țară. Dacă funcționează sau nu legea în acest sens – nu cunoaștem. Datele publice ale Agenției Naționale de Sănătate Publică nu sunt actualizate. Cert este că importurile de produse de tutun au scăzut considerabil, în timp ce producătorii locali își mențin pozițiile.

Datele Serviciului Vamal relevă o scădere drastică a importurilor de produse de tutun. Astfel, în primele șase luni ale anului 2021 s-a înregistrat o scădere de 49% față de perioada similară a anului 2020, iar în prima jumătate a anului 2022 importul de produse de tutun a scăzut cu 13,4% față de aceeași perioadă a anului 2021.

Astfel, în primele șase luni ale anului curent, importatorii de tutun au achitat la bugetul de stat taxe vamale și accize în valoarea totală de peste 980 de milioane de lei, în scădere cu circa 151 milioane lei comparativ cu primele 6 luni din 2021.

În același timp, producătorii locali și-au întărit pozițiile pe piața tutunului din Moldova. Cel puțin această relevă datele prezentate de Rodion Gavriloi, membru al Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului.

În cadrul audierilor organizate de Comisia protecție socială, sănătate și familie, aceasta a declarat că în baza datelor obținute de la Inspectoratul Fiscal de Stat în 2021 s-au eliberat o cantitate mai mare de timbre de acciz pentru producătorii autohtoni de țigări.

Datele oficiale ale Inspectoratul Fiscal arată că în primele cinci luni ale anului 2020, încasările la bugetul de stat din accize la produsele din tutun produse pe teritoriul Republicii Moldova a constituit circa 29,5 milioane de lei. În aceeași perioadă a anului 2021 încasările din țigări produse în Moldova au crescut de peste 4 ori și a constituit peste 138 milioane de lei.

În perioada 1 ianuarie-31 mai 2022, s-au redus doar cu 7% iar suma achitată la bugetul de stat din accize la produsele de tutun fabricate în Republica Moldova a constituit 131,5 milioane de lei.

În cadrul audierilor parlamentare, directorul adjunct al Agenției Naționale de Sănătate Publică, Ion Șalaru a declarat că această creștere a cotei producătorilor locali se datorează ”trecerii de la produse mai scumpe la produse mai ieftine, pe care le propune producătorul local”.

Potrivit ultimelor date prezentate de Biroul Național de Statistică, în Republica Moldova ponderea fumătorilor este de 30% din totalul populației de 2,6 milioane de locuitori.

„Estimativ numărul fumătorilor este de circa 700 – 800 mii de persoane”, susține directorul adjunct al ANSP, Ion Șalaru.

În pofida eforturile și restricțiilor introduse de autorităție pentru a combate fumatul, Organizația Mondială Sănătății prognozează o creștere a numărului de fumători în Moldova. Potrivit unui raport de OMS, în 2020 rata fumatului în Moldova constituia – 27.9%, iar în 2025 se așteaptă că acest indicator va fi de 28.5%.

#piata tutnului #importatori #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a participat la o întrevedere la nivel înalt cu Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, alături de conducerea Eurochambres și reprezentanți ai camerelor de comerț din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Întâlnirea s-a desfășurat în contextul intensificării dialogului privind extinderea UE și a vizat rolul strategic al camerelor de comerț în procesul de integrare europeană, cu accent pe sprijinirea mediului de afaceri, a întreprinderilor mici și mijlocii, și pe consolidarea cooperării economice între state.

În intervenția sa, Sergiu Harea a subliniat angajamentul activ al CCI a RM în susținerea IMM-urilor din Republica Moldova, promovarea reformelor economice și armonizarea cu standardele europene. Acesta a menționat implicarea în inițiative precum rețeaua Enterprise Europe Network și programul Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, care facilitează integrarea antreprenorilor moldoveni în piața unică europeană.

Totodată, Harea a propus lansarea unui program dedicat schimbului de bune practici între camerele de comerț din țările candidate și cele din statele membre ale UE, în vederea accelerării procesului de convergență economică și instituțională.