Scumpirea creditelor amenință băncile cu majorarea numărului rău-platnicilor

În ultima perioadă se atestă o scumpire a creditelor acordate de bănci urmare a majorării ratei de politică monetară la 18,5%. Economiștii susțin că pe termen mediu vom asista la creștere a numărului celor care nu-și vor putea rambursa datoriile.

„Cu siguranță, revizuirea ratelor dobânzilor la credite va influența rata creditelor neperformante. Peste vreo două – trei luni tabloul va fi mai clar. Este partea vizibilă a icebergului, datele publicate de BNM a împrumuturilor dubioase și compromise. Dar incapacitatea de plată care este camuflată cu recreditarea. Formal este tot ok, dar de fapt sunt probleme. Potrivit ultimului sondaj, o parte a populației se confruntă cu probleme la rambursarea împrumuturilor și confirmă că au contractat alte credite pentru a face față celor vechi”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Referindu-se la creșterea cu 9%, la 4,3 miliarde de lei a împrumuturilor noi acordate, economistul susține că indicatorul trebuie analizat împreună cu alte date. De exemplu, dacă s-au luat credite de 1 miliard de lei, dar s-au întors 1,5 miliarde de lei acest lucru arată constrângerea volumului împrumuturilor.

„Avem o creditare continuă destul de ridicată, pentru că oamenii au nevoie să-și achite facturile și să facă anumite cheltuieli. Chiar dacă a crescut rata dobânzii la credite, ele oricum sunt mai mici ca rata inflației. Asta înseamnă că dacă, în prezent, este achiziționat un bun cu 1000 de lei și este achitată o rată de 15%, costul creditului va fi de 1115 lei, dar valoarea bunului va fi de 1130 de lei. Respectiv contractarea împrumuturilor, însă este convenabilă, în condițiile în care bunul achiziționat la anul va fi mai scump față de anul curent”, spune Ioniță.

Economistul Viorel Gîrbu spune că cei care au contractat credite în perioada anterioară cu o rată variabilă vor avea de suferit, deoarece băncile au revizuit ratele la împrumuturi. Instituțiile financiare trebuie să fie mai precaute dacă nu vor să nu piardă clienți, iar populația trebuie să înțeleagă că băncile sunt obligate să revizuiască ratele urmate a deciziei BNM.

„Efectele politicii monetare este pe termen lung. Dobânzile operate de bănci nu au ajuns la 18% așa cum este rata de bază. De suferit au împrumuturile acordate Guvernului – primul care plătește costul politicii monetare este Executivul”, afirmă Gîrbu.

Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale, soldul creditelor neperformante însuma la sfârșitul lunii mai era de 3,8 miliarde de lei față de 3,6 miliarde de lei în mai 2021.

#dobinda #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.