Scumpirea creditelor amenință băncile cu majorarea numărului rău-platnicilor

În ultima perioadă se atestă o scumpire a creditelor acordate de bănci urmare a majorării ratei de politică monetară la 18,5%. Economiștii susțin că pe termen mediu vom asista la creștere a numărului celor care nu-și vor putea rambursa datoriile.

„Cu siguranță, revizuirea ratelor dobânzilor la credite va influența rata creditelor neperformante. Peste vreo două – trei luni tabloul va fi mai clar. Este partea vizibilă a icebergului, datele publicate de BNM a împrumuturilor dubioase și compromise. Dar incapacitatea de plată care este camuflată cu recreditarea. Formal este tot ok, dar de fapt sunt probleme. Potrivit ultimului sondaj, o parte a populației se confruntă cu probleme la rambursarea împrumuturilor și confirmă că au contractat alte credite pentru a face față celor vechi”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Referindu-se la creșterea cu 9%, la 4,3 miliarde de lei a împrumuturilor noi acordate, economistul susține că indicatorul trebuie analizat împreună cu alte date. De exemplu, dacă s-au luat credite de 1 miliard de lei, dar s-au întors 1,5 miliarde de lei acest lucru arată constrângerea volumului împrumuturilor.

„Avem o creditare continuă destul de ridicată, pentru că oamenii au nevoie să-și achite facturile și să facă anumite cheltuieli. Chiar dacă a crescut rata dobânzii la credite, ele oricum sunt mai mici ca rata inflației. Asta înseamnă că dacă, în prezent, este achiziționat un bun cu 1000 de lei și este achitată o rată de 15%, costul creditului va fi de 1115 lei, dar valoarea bunului va fi de 1130 de lei. Respectiv contractarea împrumuturilor, însă este convenabilă, în condițiile în care bunul achiziționat la anul va fi mai scump față de anul curent”, spune Ioniță.

Economistul Viorel Gîrbu spune că cei care au contractat credite în perioada anterioară cu o rată variabilă vor avea de suferit, deoarece băncile au revizuit ratele la împrumuturi. Instituțiile financiare trebuie să fie mai precaute dacă nu vor să nu piardă clienți, iar populația trebuie să înțeleagă că băncile sunt obligate să revizuiască ratele urmate a deciziei BNM.

„Efectele politicii monetare este pe termen lung. Dobânzile operate de bănci nu au ajuns la 18% așa cum este rata de bază. De suferit au împrumuturile acordate Guvernului – primul care plătește costul politicii monetare este Executivul”, afirmă Gîrbu.

Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale, soldul creditelor neperformante însuma la sfârșitul lunii mai era de 3,8 miliarde de lei față de 3,6 miliarde de lei în mai 2021.

#dobinda #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.