Scumpirile se duc la vale! BNM și-a revizuit în scădere rata inflației

Rata inflației medii anuale va constitui 13,3 la sută în anul 2023 și 5,1 la sută în 2024. Pentru trimestrul patru al anului 2023 inflația este prognozată la 6,5%.

În prognoza anterioară, BNM prognoza o rată a inflației de 13,7 la sută în anul 2023 și de 5,5 la sută în 2024.

„Inflația, exprimată prin indicele prețurilor de consum, se află pe un trend ferm descendent, și de la 34,6 la sută în noiembrie anul trecut, am ajuns la 18,1 la sfârșitul lunii aprilie. Acesta este și rezultatul măsurilor de politică monetară pe care le-a întreprins Banca Națională și aceste măsuri au permis ca inflația să revină sub control și să nu crească mai departe”, a punctat Armașu.

Guvernatorul a spus că inflația s-a redus mai mult față de așteptări și urmare a consumului mai slab.

„Consumul casnic este mai slab. Sursele de finanțare sunt pronunțat negative decât propriu zis consumul. Avem în țară și un număr mare de refugiați care lărgesc sursele din finanțare și consumul propriu zis, însă oricum e slab. Totodată, oameni au recurs și la economiile lor pe care le au acasă”, a punctat Armașu.

Tendința inferioara a prognozei ratei anuale a inflației este determinata de diminuarea prognozei inflației de baza până la sfârșitul anului curent și trimestrul IV al anului viitor, a prețurilor produselor alimentare, cu excepția primului trimestru de prognoză și trimestrul III 2024, a prețurilor reglementate, cu excepția primelor doua trimestre consecutive și ultimul trimestru al perioadei comparabile, a prețurilor la combustibili, cu excepția trimestrului II 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #Armașu #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.