Scumpirile se țin lanț, dar consumul de benzină crește. Cât au importat petroliștii

28 Sept. 2021, 10:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Sept. 2021, 10:13 // Actual //  bani.md

Chiar dacă prețurile la carburanți cresc de la o zi la alta asta nu-i împiedică pe șoferi să meargă cu automobilele. În prima jumătate de an importurile de carburanți s-au majorat cu 1%, până la 385,3 mii tone, potrivit datelor ANRE.

Importurile de benzină s-au majorat cu 12,6%, la 81,6 mii tone, în timp ce importurile de motorină s-au redus cu 2%, la 275 mii tone. Majorarea importurilor la motorină are loc în al doilea semestru când agricultorii încep recoltarea. Importurile de gaze lichefiate au scăzut cu 0,6%, la 28,5 mii tone.

22 de companii au licență de import și comerț angro cu benzină și motorină, iar pentru import și comerț angro de gaze lichefiate – 12 companii. La sfârșitul lunii iunie 2021, existau 195 de deținători de licențe pentru comercializarea produselor petroliere pe piață. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt 713 stații PECO. Aproape 70% aparțin la 6 companii: Lukoil Moldova (pondere – 17% din total), Petrom Moldova – 13%, Rompetrol Moldova – 11%, Tirex Petrol – 11 %, Datario – 10% (denumire comercială Vento) și Bemol – 5%.

În ceea ce privește țara de import, România reprezintă principalul furnizor de produse petroliere deținând din totalul importat o cotă de 98,77% la benzină și 83,06% la motorină. Această tendință se explică prin prezența pe piața autohtonă a companiilor petroliere care dețin rafinării proprii în statul vecin și distanța mică, care permite importul pe cale rutieră la costuri relativ mici. Din celelalte țări furnizoare de produse petroliere principale pot fi menționate Federația Rusă cu 13,65 %, Bulgaria cu 3,07 % și Belarus cu 0,22 % la motorină.

06 Nov. 2026, 10:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Nov. 2026, 10:15 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariile angajaților din sectorul bugetar vor fi recalculate de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului definitivat de Ministerul Finanțelor. O parte din banii alocați acum pentru sporuri va fi direcționată către salariile de bază, numărul valorilor de referință va scădea de la zece la șase, iar premiul anual va fi plafonat la 20% din salariul de bază. 

Sporul pentru performanță, acordat în prezent pentru circa 99% dintre angajați, va fi plătit, ca regulă generală, doar celor evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”. Sporul va fi de 10–15% din salariul de bază pentru calificativul „excelent” și de 5–7% pentru „foarte bine”. Fondul anual pentru acest spor va scădea de la 10% la 4% din suma salariilor de bază ale instituției. Pentru personalul din învățământ și cercetare, Guvernul va stabili separat condițiile de acordare și mărimea sporului.

Sporurile cu caracter specific, acordate pentru efortul sau riscurile unor activități, vor avea plafoane de 10%, 20% sau 30%, în funcție de categoria de personal. Împreună cu sporurile de performanță, acestea vor fi plafonate la 30% din fondul salariilor de bază al instituției.

Premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor vor fi limitate la 10.000 de lei în total pe an pentru fiecare angajat și vor fi plătite din economiile instituției la fondul de salarizare. Separat, premiul anual va depinde de rezultatele instituției și de timpul efectiv lucrat și va fi plafonat la 20% din salariul de bază al angajatului.

Pentru calcularea salariilor de bază, Ministerul Finanțelor propune o valoare generală de referință de 4.200 de lei. Potrivit propunerii, valoarea va fi de 4.700 de lei pentru deputați, de 5.000 de lei pentru personalul din aparatele centrale ale ministerelor și de 5.300 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului, premier și miniștri. Cea mai mare valoare, de 6.900 de lei, se va aplica judecătorilor Curții Constituționale. Valorile vor fi stabilite prin legea bugetului de stat pentru 2027 și vor fi înmulțite cu coeficientul de salarizare aplicabil pentru a determina salariul de bază.

Angajații cu normă întreagă ale căror drepturi salariale vor scădea în urma recalculării sub media lunară din ultima funcție deținută vor primi diferența. Media va fi calculată pentru o perioadă de până la 12 luni înainte de aplicarea reformei.

Ministerul Finanțelor estimează că ponderea angajaților care au nevoie de o plată compensatorie pentru a ajunge la salariul minim pe țară va scădea de la 19,7% în 2026 la 10,3% în 2028. Conform calendarului din proiect, reforma va fi aplicată în etape până în 2032, când în sistem vor rămâne cel mult patru valori de referință.