Se lucrează la înlăturarea lui Putin de la putere. „Succesorul” a plecat în China pentru a negocia prăbușirea regimului

După anunțarea mobilizării parțiale a rezerviștilor, Nikolai Patrușev, cel care se crede că este succesorul lui Putin, a plecat în China de urgență. El vrea să negocieze înlăturarea de la putere a liderului de la Kremlin, scrie ziare.com.

Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, a fugit în China pentru a negocia înlăturarea lui Putin, potrivit expertului militar ucrainean Oleg Jdanov.

Apropiații lui Putin planifică înlăturarea lui de la putere

El a precizat că vizita lui Patrușev în China este o coincidență foarte interesantă.

„Imediat după summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, Patrușev merge și zboară în China pe cont propriu, se presupune că pentru a rezolva problemele de securitate, dar cred că Patrușev cel mai probabil a zburat la Beijing pentru a confirma acordurile dintre Beijing și Moscova, precum și pentru a obține sprijin pentru tranzitul puterii și înlăturarea lui Putin din funcția de președinte al Rusiei”, a explicat Jdanov.

Potrivit analistului, în zilele următoare va deveni mai clar dacă informația a fost adevărată sau nu. El a mai precizat că acțiunile liderului de la Kremlin nu vor rămâne fără consecințe.

Și politologul rus Andrei Piontkovski a menționat că înfrângerea armatei ruse în regiunea Harkov nu a făcut decât să accelereze procesul de prăbușire a regimului Putin, potrivit ziare.com.

Miercuri dimineața, Vladimir Putin a cerut mobilizarea parțială a populației pentru a merge în război. Astfel, în baza decretului preşedintelui Federaţiei Ruse „vor fi chemaţi la arme în total 300.000 de rezervişti”.

Mobilizarea parțială anunțată miercuri de președintele Vladimir Putin a generat un val de nemulțumire în Rusia. Oamenii au ieșit în stradă în mai multe orașe, iar sute de protestatari au fost reținuți. Unii dintre ei au fost bătuți de forțele de ordine. Procuratura spune că protestele sunt ilegale.

Cel puțin 364 de persoane, care au protestat împotriva mobilizării parțiale decretate de Vladimir Putin, au fost reținute în 23 orașe din Rusia unde au avut loc manifestații, potrivit proiectului media pentru drepturile omului OVD-Info.

Cele mai multe arestări au fost operate în Sankt Petersburg (96 de protestatari), Moscova (89 de persoane) și Ekaterinburg (45 de oameni).Printre cei reţinuţi de poliție se numără şi jurnalişti.

#Patrușev #china #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.