Se schimbă banii mai repede la sud de Dunăre. Leva devine euro din 2025

Conform agenției de știri Reuters, Bulgaria își menține obiectivul de a renunţa la leva şi de a adopta moneda euro începând cu 1 ianuarie 2025 și intenționează să înceapă plățile în euro fără nicio perioadă de tranziție, odată cu aderarea la zona euro, au declarat azi oficiali ai guvernului și ai băncii centrale.

Bulgaria trec de la leva la euro, în timp ce românii rămân tributari leului. Sub titlul „Începe numărătoarea inversă: Bulgaria se confruntă cu o provocare de cinci luni pentru a îndeplini criteriile de intrare în zona euro”, agenția de presă bulgară Novinite a publicat un material privind stadiul ultimelor pregătiri în vederea adoptării monedei unice.

„Bulgaria se află într-un termen scurt de cinci luni pentru a îndeplini condițiile necesare pentru a renunţa la leva si a adera la zona euro până în ianuarie 2025, a dezvăluit ministrul adjunct al Finanțelor Ivaylo Yajdjiev, pe 19 ianuarie. Criteriile principale implică scăderea ratei inflației și adoptarea legii BNB (Banca Centrală a Bulgariei – n. red.) pentru alinierea la standarde europene.

În decembrie, rata medie a inflației în zona euro era sub 3%, în timp ce Bulgaria a raportat 5%. Țara trebuie să-și alinieze inflația cu cele trei națiuni cu cei mai mici indicatori. Un raport de convergență al Bruxelles-ului, bazat pe datele din mai, va fi lansat în iunie”, scriu jurnaliștii de la Novinite. Deși nu reușește totuși să îndeplinească toate criteriile de convergență, materialul publicat reamintește că nici Croația nu îndeplinea toate criteriile în momentul aderării, dar i s-au făcut unele concesii.

Printre criteriile îndeplinite sunt amintite nivelul datoriei și ratele dobânzilor. Campania de aderare la zona euro se va desfășura în Bulgaria sub sloganul „Unitatea este forță”, a mai dezvăluit ministrul adjunct al Finanțelor Ivaylo Yajdjiev.

Euro este în prezent moneda a 20 de state membre ale UE, fiind utilizată zilnic de aproximativ 350 de milioane de oameni. Țara care a aderat cel mai recent la zona euro este Croația, care a introdus moneda comună la 1 ianuarie 2023. Statele membre din zona euro sunt Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.

Avantajele monedei euro

Potrivit Comisiei Europene, printre avantajele adoptării monedei euro se numără:

ușurința cu care prețurile pot fi comparate între țări, ceea ce stimulează concurența între întreprinderi, aducând astfel beneficii consumatorilor;
stabilitatea prețurilor;
întreprinderile pot să vândă și să cumpere în zona euro și să facă un comerț cu restul lumii mai ușor, mai ieftin și mai sigur;
o mai bună stabilitate economică și condiții propice pentru creștere economică;
piețe financiare mai bine integrate și, prin urmare, mai eficiente;
o mai mare influență în economia mondială.

Dezavantajele monedei unice

Printre dezavantajele introducerii monedei unice amintite de Comisia Europeană se numără:

Costuri de tranziție. Implică în primul rând cheltuielile pentru modificarea formularelor, listelor de prețuri, etichetelor, documentelor tipizate de birou, actelor bancare, bazelor de date, programelor software, caselor de marcat, automatelor bancare și contoarelor computerizate bancare etc.;

Piața de muncă din domeniul bancar. Adoptarea monedei euro va duce dispariția unor locuri de muncă, în special în domeniul bancar și al caselor de schimb valutar, motivată de pierderea de către bănci a veniturilor provenite din convertirea devizelor;

Șocurile economice, greu de contracarat. Cursul euro nu va mai putea fi reglat de Banca Națională a României. Astfel, șocuri economice nu mai pot fi contracarate prin ajustarea ratei dobânzilor, intervenția asupra ratei de schimb şi ajustarea fiscală.

Creșteri de prețuri. Experiența altor state arată că există riscul real să apară creșteri de prețuri prin efectul de rotunjire prin adaos la prețuri mai atractive sau de exploatare a confuziei consumatorilor. Creșterile de prețuri după adoptarea monedei euro au afectat, în principal, mărfurile și serviciile cel mai frecvent achiziționate.

#euro #Bulgaria #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre economiile cele mai expuse la creșterea costurilor pentru importurile energetice, pe fondul scumpirii petrolului și gazelor și al perturbărilor de pe piețele internaționale. Concluzia apare în cel mai recent raport privind perspectivele economice regionale publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Potrivit BERD, Moldova, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord se confruntă cu cele mai mari creșteri ale facturii pentru importurile de energie, din cauza dependenței ridicate de resurse energetice externe și a expunerii indirecte la perturbările din Orientul Mijlociu.

Presiunile vin în contextul unei creșteri puternice a prețurilor la energie. BERD arată că petrolul s-a scumpit de la aproximativ 65 de dolari barilul înaintea conflictului din Orientul Mijlociu la peste 100 de dolari până în aprilie 2026, după ce exporturile maritime de țiței din regiune s-au redus la jumătate. Produsele petroliere rafinate, în special motorina și combustibilul pentru aviație, au înregistrat creșteri și mai mari decât țițeiul.

Și piața gazelor naturale s-a înăsprit puternic. Prețurile gazelor au crescut cu peste 70% din februarie, iar exporturile globale de gaze naturale lichefiate transportate pe mare s-au redus cu 40%, în condițiile în care livrările din Orientul Mijlociu au fost aproape sistate. În august, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de doar 65%, cel mai scăzut nivel pentru această lună din ultimii 15 ani.

BERD avertizează că aceste evoluții pun presiune nu doar pe facturile energetice, ci și pe creșterea economică și inflație. Energia generează aproximativ un sfert din inflația totală în economiile unde operează banca, iar inflația medie s-a stabilizat la circa 6%, cu aproximativ două puncte procentuale peste nivelul de dinaintea pandemiei.

În pofida vulnerabilităților externe, BERD estimează pentru Republica Moldova o creștere economică de 2,8% în 2026 și de 3,5% în 2027. În prima jumătate a acestui an, economia moldovenească a crescut cu 1%. Prognozele pentru Moldova au rămas neschimbate față de estimările publicate în luna iunie.

La nivelul întregii regiuni BERD, creșterea economică este estimată la 2,5% în 2026, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în prognoza din iunie. Pentru 2027, banca anticipează o accelerare până la 4%.

#economie #BERD #Moldova