Se schimbă banii mai repede la sud de Dunăre. Leva devine euro din 2025

Conform agenției de știri Reuters, Bulgaria își menține obiectivul de a renunţa la leva şi de a adopta moneda euro începând cu 1 ianuarie 2025 și intenționează să înceapă plățile în euro fără nicio perioadă de tranziție, odată cu aderarea la zona euro, au declarat azi oficiali ai guvernului și ai băncii centrale.

Bulgaria trec de la leva la euro, în timp ce românii rămân tributari leului. Sub titlul „Începe numărătoarea inversă: Bulgaria se confruntă cu o provocare de cinci luni pentru a îndeplini criteriile de intrare în zona euro”, agenția de presă bulgară Novinite a publicat un material privind stadiul ultimelor pregătiri în vederea adoptării monedei unice.

„Bulgaria se află într-un termen scurt de cinci luni pentru a îndeplini condițiile necesare pentru a renunţa la leva si a adera la zona euro până în ianuarie 2025, a dezvăluit ministrul adjunct al Finanțelor Ivaylo Yajdjiev, pe 19 ianuarie. Criteriile principale implică scăderea ratei inflației și adoptarea legii BNB (Banca Centrală a Bulgariei – n. red.) pentru alinierea la standarde europene.

În decembrie, rata medie a inflației în zona euro era sub 3%, în timp ce Bulgaria a raportat 5%. Țara trebuie să-și alinieze inflația cu cele trei națiuni cu cei mai mici indicatori. Un raport de convergență al Bruxelles-ului, bazat pe datele din mai, va fi lansat în iunie”, scriu jurnaliștii de la Novinite. Deși nu reușește totuși să îndeplinească toate criteriile de convergență, materialul publicat reamintește că nici Croația nu îndeplinea toate criteriile în momentul aderării, dar i s-au făcut unele concesii.

Printre criteriile îndeplinite sunt amintite nivelul datoriei și ratele dobânzilor. Campania de aderare la zona euro se va desfășura în Bulgaria sub sloganul „Unitatea este forță”, a mai dezvăluit ministrul adjunct al Finanțelor Ivaylo Yajdjiev.

Euro este în prezent moneda a 20 de state membre ale UE, fiind utilizată zilnic de aproximativ 350 de milioane de oameni. Țara care a aderat cel mai recent la zona euro este Croația, care a introdus moneda comună la 1 ianuarie 2023. Statele membre din zona euro sunt Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.

Avantajele monedei euro

Potrivit Comisiei Europene, printre avantajele adoptării monedei euro se numără:

ușurința cu care prețurile pot fi comparate între țări, ceea ce stimulează concurența între întreprinderi, aducând astfel beneficii consumatorilor;
stabilitatea prețurilor;
întreprinderile pot să vândă și să cumpere în zona euro și să facă un comerț cu restul lumii mai ușor, mai ieftin și mai sigur;
o mai bună stabilitate economică și condiții propice pentru creștere economică;
piețe financiare mai bine integrate și, prin urmare, mai eficiente;
o mai mare influență în economia mondială.

Dezavantajele monedei unice

Printre dezavantajele introducerii monedei unice amintite de Comisia Europeană se numără:

Costuri de tranziție. Implică în primul rând cheltuielile pentru modificarea formularelor, listelor de prețuri, etichetelor, documentelor tipizate de birou, actelor bancare, bazelor de date, programelor software, caselor de marcat, automatelor bancare și contoarelor computerizate bancare etc.;

Piața de muncă din domeniul bancar. Adoptarea monedei euro va duce dispariția unor locuri de muncă, în special în domeniul bancar și al caselor de schimb valutar, motivată de pierderea de către bănci a veniturilor provenite din convertirea devizelor;

Șocurile economice, greu de contracarat. Cursul euro nu va mai putea fi reglat de Banca Națională a României. Astfel, șocuri economice nu mai pot fi contracarate prin ajustarea ratei dobânzilor, intervenția asupra ratei de schimb şi ajustarea fiscală.

Creșteri de prețuri. Experiența altor state arată că există riscul real să apară creșteri de prețuri prin efectul de rotunjire prin adaos la prețuri mai atractive sau de exploatare a confuziei consumatorilor. Creșterile de prețuri după adoptarea monedei euro au afectat, în principal, mărfurile și serviciile cel mai frecvent achiziționate.

#euro #Bulgaria #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.