Ungurii, gata să bată palma cu cea mai mare bancă de peste Prut! OTP Bank din România și Moldova vor fi vândute

OTP BanK Nyrt este pe cale să-şi vândă subsidiara din România Băncii Transilvania. Tranzacția celui mai mare grup bancar din Ungaria ar urma să aibă loc în primul trimestru din 2024, iar un acord ar putea fi anunţat curând.

Directorii generali ai OTP și Banca Transilvania s-au întâlnit săptămâna trecută, însă discuțiile sunt în desfășurare de anul trecut, de când Banca Transilvania a rămas singurul ofertant în negocierile pentru achiziţionarea subsidiarei.

Până în acest moment, reprezentanţii OTP şi ai Băncii Transilvania nu au dorit să facă comentarii, potrivit Bloomberg, citat de Antena 3 CNN.

După o serie de achiziții, OTP a devenit una dintre cele mai mari bănci din Europa Centrală şi de Est.

Cei de la Banca Transilvania ar urma să cumpere și subsidiara din Republica Moldova a OTP.

OTP Bank din Republica Moldova face parte din grupul băncilor sistemice. Instituția financiară a contabilizat un profit de 763 milioane de lei la sfârșitul anului 2023. Are active de 21,4 miliarde de lei, depozite atrase de 16,6 miliarde de lei și credite acordate în sumă de 7,4 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otp #banca #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie