Se schimbă regulile în cea mai importantă rută petrolieră din lume. Oman anunță că nimic nu va mai fi ca înainte

28 Iun. 2026, 09:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Iun. 2026, 09:40 // Actual //  Ursu Victor

Oman a informat oficialii europeni că situația din Strâmtoarea Ormuz nu va reveni la normal după conflictul din regiune și că navele care tranzitează această rută strategică ar putea fi obligate să achite anumite taxe, relatează Bloomberg, citând surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit surselor, autoritățile din Oman au transmis că vor continua să respecte dreptul maritim internațional, însă analizează posibilitatea perceperii unor taxe pentru servicii precum curățarea poluării sau asistența oferită navelor în navigație. Deocamdată nu este clar dacă aceste plăți vor fi obligatorii.

În același timp, Oman studiază modul de administrare a altor rute maritime aglomerate, inclusiv Strâmtoarea Malacca, unde nu sunt percepute taxe obligatorii de tranzit.

Statele Unite, Uniunea Europeană și țările din Golful Persic urmăresc cu îngrijorare evoluția situației, existând temeri că Oman și Iran ar putea institui împreună un sistem de taxe sau tarife pentru navele care traversează Strâmtoarea Ormuz.

În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, urmează să se întâlnească luni, la Paris, cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq. Potrivit Palatului Élysée, discuțiile vor viza securitatea rutelor maritime și garantarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz.

Bloomberg mai scrie că Iranul a transmis administrației americane că nu intenționează să perceapă taxe, prime de asigurare sau alte plăți pentru navele aflate în tranzit. Totuși, în cadrul negocierilor de pace cu Washingtonul, Teheranul insistă ca, pe viitor, gestionarea traficului maritim din Strâmtoarea Ormuz să fie realizată împreună cu Oman.

În această săptămână, Oman a transmis mesaje contradictorii. Marți, Muscatul a anunțat, într-o declarație comună cu Iranul, că cele două state vor discuta administrarea strâmtorii și costurile aferente. Două zile mai târziu însă, Oman a semnat o declarație comună cu Statele Unite și Consiliul de Cooperare al Golfului, prin care sunt respinse orice taxe, tarife sau tentative de control asupra tranzitului prin Ormuz.

Secretarul de stat american Marco Rubio a salutat această poziție, declarând că reprezintă „o veste bună”. Cu toate acestea, oficialii din Oman le-au transmis partenerilor europeni că sunt supuși unor presiuni din partea Iranului.

Un alt punct sensibil al negocierilor îl reprezintă solicitarea Iranului ca navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz să obțină asigurări prin intermediul autorităților iraniene. Teheranul a precizat că aceste polițe vor fi gratuite doar în următoarele 60 de zile, iar ulterior regimul lor ar putea fi modificat.

Menținerea libertății de navigație și evitarea introducerii unor taxe de tranzit reprezintă una dintre principalele condiții impuse de Washington în negocierile pentru un acord de pace permanent cu Iranul, după aproape patru luni de conflict.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.