Rusia riscă să piardă și ultimul colac de salvare din Europa. Țările baltice cer embargo total

Estonia, Letonia și Lituania au cerut Comisiei Europene să accelereze pregătirea legislației care va interzice complet importurile de petrol rusesc în Uniunea Europeană, considerând că riscurile generate de criza din Strâmtoarea Ormuz s-au diminuat, relatează Financial Times.

Solicitarea a fost formulată în cadrul reuniunii miniștrilor Energiei din statele membre ale UE. Potrivit surselor publicației, reprezentanții celor trei state baltice au argumentat că veniturile obținute de Rusia din exporturile de resurse energetice continuă să finanțeze războiul împotriva Ucrainei, iar Bruxellesul trebuie să își respecte cât mai rapid angajamentele asumate.

Comisia Europeană nu a comentat oficial inițiativa, însă anterior a confirmat că pregătește un proiect legislativ care să permită eliminarea completă a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului 2027.

Inițial, propunerea urma să fie prezentată în această primăvară, însă a fost amânată în martie, după escaladarea tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz. Blocajele din această rută strategică, prin care tranzitează aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze, au alimentat temerile privind un deficit de energie și o nouă explozie a prețurilor.

Între timp, situația s-a stabilizat după acordul de încetare a focului dintre Statele Unite și Iran, iar traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a început să se normalizeze. Potrivit evaluărilor Comisiei Europene, Europa are șanse bune să evite în această vară un deficit de combustibil pentru aviație și alte produse petroliere.

În ultimii patru ani, dependența Uniunii Europene de petrolul rusesc s-a redus drastic. Dacă la începutul anului 2022 Rusia furniza aproximativ 27% din importurile europene de petrol, în 2025 ponderea acestora a coborât la doar 2%, echivalentul a circa 9,7 milioane de tone de țiței.

Polonia susține, de asemenea, accelerarea interdicției, chiar dacă admite că măsura poate avea efecte asupra prețurilor și competitivității economiei europene. În schimb, Ungaria și Slovacia continuă să se opună unei renunțări rapide la petrolul rusesc, invocând dependența de livrările prin conducte și riscurile pentru industrie.

În paralel, Comisia Europeană promovează măsuri pentru accelerarea investițiilor în energia regenerabilă și extinderea interconectărilor electrice dintre statele membre, argumentând că recentele tensiuni din Strâmtoarea Ormuz au demonstrat încă o dată vulnerabilitatea Europei în fața dependenței de combustibilii fosili importați.

#estonia #petrol #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oman a informat oficialii europeni că situația din Strâmtoarea Ormuz nu va reveni la normal după conflictul din regiune și că navele care tranzitează această rută strategică ar putea fi obligate să achite anumite taxe, relatează Bloomberg, citând surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit surselor, autoritățile din Oman au transmis că vor continua să respecte dreptul maritim internațional, însă analizează posibilitatea perceperii unor taxe pentru servicii precum curățarea poluării sau asistența oferită navelor în navigație. Deocamdată nu este clar dacă aceste plăți vor fi obligatorii.

În același timp, Oman studiază modul de administrare a altor rute maritime aglomerate, inclusiv Strâmtoarea Malacca, unde nu sunt percepute taxe obligatorii de tranzit.

Statele Unite, Uniunea Europeană și țările din Golful Persic urmăresc cu îngrijorare evoluția situației, existând temeri că Oman și Iran ar putea institui împreună un sistem de taxe sau tarife pentru navele care traversează Strâmtoarea Ormuz.

În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, urmează să se întâlnească luni, la Paris, cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq. Potrivit Palatului Élysée, discuțiile vor viza securitatea rutelor maritime și garantarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz.

Bloomberg mai scrie că Iranul a transmis administrației americane că nu intenționează să perceapă taxe, prime de asigurare sau alte plăți pentru navele aflate în tranzit. Totuși, în cadrul negocierilor de pace cu Washingtonul, Teheranul insistă ca, pe viitor, gestionarea traficului maritim din Strâmtoarea Ormuz să fie realizată împreună cu Oman.

În această săptămână, Oman a transmis mesaje contradictorii. Marți, Muscatul a anunțat, într-o declarație comună cu Iranul, că cele două state vor discuta administrarea strâmtorii și costurile aferente. Două zile mai târziu însă, Oman a semnat o declarație comună cu Statele Unite și Consiliul de Cooperare al Golfului, prin care sunt respinse orice taxe, tarife sau tentative de control asupra tranzitului prin Ormuz.

Secretarul de stat american Marco Rubio a salutat această poziție, declarând că reprezintă „o veste bună”. Cu toate acestea, oficialii din Oman le-au transmis partenerilor europeni că sunt supuși unor presiuni din partea Iranului.

Un alt punct sensibil al negocierilor îl reprezintă solicitarea Iranului ca navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz să obțină asigurări prin intermediul autorităților iraniene. Teheranul a precizat că aceste polițe vor fi gratuite doar în următoarele 60 de zile, iar ulterior regimul lor ar putea fi modificat.

Menținerea libertății de navigație și evitarea introducerii unor taxe de tranzit reprezintă una dintre principalele condiții impuse de Washington în negocierile pentru un acord de pace permanent cu Iranul, după aproape patru luni de conflict.

#ormuz #pterol #Iran