Se strânge lațul. Gazul s-a scumpit cu 200 USD în ianuarie. Guvernul va trebui să scoată bani din pușculiță

De la 1 ianuarie 2022 prețul gazelor importate de la Gazprom a crescut cu circa 200 de dolari pentru o mie de metri cubi, la 646 USD.

Surse din cadrul Moldovagaz, citate de mold-street.com, dar și din din cadrul Guvernului indică pentru decembrie 2021, un preț de import de aproape 460 de dolari pentru o mie de metri cubi.

În consecință putem afirma că de la 1 ianuarie 2022 Gazprom a majorat prețul gazelor nu cu 100 de dolari, ci cu circa 190 de dolari pentru o mie de metri cubi sau cu aproximativ 41%.

Partea bună este că în decembrie, prețul a fost aproape de costul mediu de import de 430 de dolari pentru o mie de metri cubi, inclus în tariful actual și respectiv nu ar trebui să apară probleme la plata facturii față de Gazprom.

Problema cea mare este cum va fi achitat gazul livrat de Gazprom în luna ianuarie, pentru că avem o creștere semnificativă și un preț de import cu peste 200 de dolari mai mare decât cel luat în calcul de ANRE la stabilirea tarifelor.

La un consum de circa 200 milioane metri cubi în luna ianuarie (fără regiunea transnistreană), apare o diferență de circa 40 milioane de dolari, bani pe care Modlovagaz va trebui să îi caute din alte părți. Cel mai probabil că iar va fi aplicată soluţia cu banii din bugetul de stat, aşa cum a fost în noiembrie 2021.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

Ulterior, la 26 noiembrie, Guvernul a alocat cei 1,3 miliarde de lei Energocom, care a preluat datoria Termoelectrica către Moldovagaz. Banii alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei furnizorului de căldură din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

Anterior, premierul Natalia Gavrilița a declarat într-o emisiune tv că Guvernul nu mai are de gând să soluțiozen problema de cash-flow a companiei Moldovagaz. „Este responsabilitatea Moldovagaz să asigure efectuarea achitărilor”.

#scumpire #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.