Seceta a făcut prăpăd în sudul Moldovei: 4.000 ha de floarea-soarelui, pârjolite de soare

Suprafața totală a terenurilor agricole afectate de seceta din anul curent constituie circa 41 093,98 hectare, un impact semnificativ, dar mai redus comparativ cu anul 2024, când condițiile de secetă extremă și temperaturile ridicate au lovit mult mai dur culturile agricole, potrivit informațiilor Ministerulu Agriculturii oferite redacției BANI.MD.

Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în partea de sud a Republicii Moldova, în special în raionul Ștefan Vodă, unde seceta a compromis culturile de porumb și floarea-soarelui. Doar la floarea-soarelui, din cele 15 mii hectare cultivate, aproximativ 4 mii hectare au fost deja arate. Alte suprafețe, inclusiv din raioanele Anenii Noi, Căușeni și Cahul, au fost afectate în proporții diferite.

În privința culturilor de grupa I (grâu și orz), situația este considerată satisfăcătoare. Dacă în 2024 recolta globală a fost de aproximativ 1 195,3 mii tone de grâu și 200 mii tone de orz, în 2025 producția a crescut la 1 400 mii tone de grâu și 230 mii tone de orz.

Campania de recoltare a florii-soarelui este în desfășurare, producția medie variind între 1 și 1,8 tone la hectar. În zonele grav afectate de secetă, randamentele sunt considerabil mai mici.

Ministerul Agriculturii colectează în prezent datele din teritoriu și actele oficiale de constatare a pagubelor, în vederea analizării unor opțiuni de intervenție și sprijin pentru fermierii afectați. Instituția subliniază că resursele limitate ale bugetului de stat nu permit o acoperire integrală a pierderilor, însă se caută mecanisme suplimentare de susținere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#suprafete #seceta #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.