Seceta a făcut prăpăd în sudul Moldovei: 4.000 ha de floarea-soarelui, pârjolite de soare

10 Sept. 2025, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2025, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Suprafața totală a terenurilor agricole afectate de seceta din anul curent constituie circa 41 093,98 hectare, un impact semnificativ, dar mai redus comparativ cu anul 2024, când condițiile de secetă extremă și temperaturile ridicate au lovit mult mai dur culturile agricole, potrivit informațiilor Ministerulu Agriculturii oferite redacției BANI.MD.

Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în partea de sud a Republicii Moldova, în special în raionul Ștefan Vodă, unde seceta a compromis culturile de porumb și floarea-soarelui. Doar la floarea-soarelui, din cele 15 mii hectare cultivate, aproximativ 4 mii hectare au fost deja arate. Alte suprafețe, inclusiv din raioanele Anenii Noi, Căușeni și Cahul, au fost afectate în proporții diferite.

În privința culturilor de grupa I (grâu și orz), situația este considerată satisfăcătoare. Dacă în 2024 recolta globală a fost de aproximativ 1 195,3 mii tone de grâu și 200 mii tone de orz, în 2025 producția a crescut la 1 400 mii tone de grâu și 230 mii tone de orz.

Campania de recoltare a florii-soarelui este în desfășurare, producția medie variind între 1 și 1,8 tone la hectar. În zonele grav afectate de secetă, randamentele sunt considerabil mai mici.

Ministerul Agriculturii colectează în prezent datele din teritoriu și actele oficiale de constatare a pagubelor, în vederea analizării unor opțiuni de intervenție și sprijin pentru fermierii afectați. Instituția subliniază că resursele limitate ale bugetului de stat nu permit o acoperire integrală a pierderilor, însă se caută mecanisme suplimentare de susținere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.