Ultimatum de la Washington: „Europa, taxe de 100% sau tăceți!”

Președintele SUA, Donald Trump, a solicitat Uniunii Europene să introducă taxe vamale de 100% pe produsele din China și India, ca măsură de sancționare pentru continuarea achizițiilor de petrol rusesc. Informația a fost relatată de Financial Times, care citează trei surse familiare discuțiilor purtate la Washington între oficiali americani și europeni.

Trump ar fi subliniat că această măsură are scopul de a forța Kremlinul să încheie războiul din Ucraina. Potrivit FT, Washingtonul s-a arătat dispus să aplice taxe similare, dar numai în cazul în care partenerii europeni se vor alinia. „Abordarea evidentă este să introducem toți taxe drastice și să le menținem până când China renunță la achizițiile de petrol. Alte piețe disponibile nu prea există”, a declarat un oficial american.

Anterior, SUA au majorat până la 50% taxele pe o serie de produse indiene, ca represalii pentru achizițiile de petrol rusesc. Totodată, Trump a blocat negocierile privind un acord comercial cu New Delhi, până când guvernul indian nu va renunța la importurile de combustibili din Rusia. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a scris recent pe platforma Truth Social că SUA continuă discuțiile pentru reducerea barierelor comerciale cu India și a anunțat o întâlnire apropiată cu premierul Narendra Modi.

Surse citate de Financial Times și Bloomberg susțin că Uniunea Europeană discută introducerea de sancțiuni secundare împotriva Chinei și Indiei, ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, măsura provoacă îngrijorări în mai multe capitale europene, din cauza riscului de deteriorare a relațiilor cu Beijingul și New Delhi.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a fost și mai tranșant: Europa fie urmează exemplul american în presiunile asupra cumpărătorilor de energie rusească, fie „să tacă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #petrol #Rusia #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.