Seceta, tehnologia învechită și accesul limitat la credit – provocările grave ale agriculturii din Moldova

Fenomenele meteorologice extreme, precum secetele, ploile torențiale și înghețurile, amenință stabilitatea agriculturii din Republica Moldova. Aceste evenimente reduc randamentele culturilor și amplifică pierderile economice, iar schimbările climatice prognozate indică o intensificare a acestor riscuri. Potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agroceriale,” soluția constă în măsuri urgente de adaptare, cum ar fi modernizarea tehnologiilor agricole și gestionarea eficientă a resurselor de apă.

Unul dintre cele mai mari impedimente pentru fermierii moldoveni este utilizarea echipamentelor depășite, care crește riscul defecțiunilor și reduce eficiența. Costurile ridicate de întreținere a unui hectar variază între 10.000 și 17.600 de lei, majoritatea acestora fiind alocate pentru materialul semincer, îngrășăminte și pesticide.

„În prezent, doar jumătate din necesarul de îngrășăminte al țării este acoperit, iar mulți fermieri recurg la soluții mai economice, cum ar fi analiza chimică a solului sau introducerea leguminoaselor în asolament, pentru a reduce dependența de fertilizanții chimici. Totuși, nerespectarea tehnologiilor agricole și utilizarea excesivă sau insuficientă a pesticidelor cresc costurile și diminuează profitabilitatea”, susține Rija.

Fermierii moldoveni depind în proporție de 70% de finanțarea externă, iar dobânzile bancare de 8-10% reprezintă o povară semnificativă, mai ales în contextul recoltelor diminuate cu 10-15% din acest sezon. În lipsa unor garanții gajabile sau a educației financiare, mulți agricultori rămân excluși de la programele de creditare.

În comparație, țările din Uniunea Europeană oferă fermierilor condiții mai avantajoase, inclusiv dobânzi reduse și programe speciale pentru tineri fermieri sau pentru modernizarea fermelor. În România, fermierii afectați de secetă beneficiază chiar și de amânarea plății principalului la credite.

„Într-un context climatic tot mai dificil, tranziția către o agricultură conservativă devine esențială. Aceasta presupune introducerea culturilor rezistente la secetă, protejarea solului și reducerea arăturii pentru a spori retenția apei. Deși programele guvernamentale din perioada 2022-2023 au alocat 4 miliarde de lei pentru sectorul agricol, efectul economic scontat nu s-a materializat complet, majoritatea fondurilor fiind direcționate spre acoperirea pierderilor cauzate de secetă”, a punctat Rija.

Pentru a crește competitivitatea agriculturii moldovenești, este necesară prioritizarea investițiilor în tehnologii avansate, accesul la fonduri europene și programe de subvenționare care să încurajeze inovația și sustenabilitatea pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#seceta #Agricultură #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati