Sechestru pe bunurile lui Șor și Plahotniuc! Dragalin: Este vorba de 7,5 miliarde de lei

În dosarul jafului bancar din anul 2024 au fost puse sechestre pe bunuri în sumă de 7,5 miliarde de lei. Este vorba de imobilele și proprietățile lui Vlad Plahotniuc fostul lider PD și Ilan Șor, a declarat în cadrul clubului de presă Veronica Dragalin, procurorul-șef Anticorupție. Ea a spus că recent au fost recupere de pe conurile bancare mai mulți bani de la Ilan Șor, însă nu a oferit detalii despre sumă.

Printre bunurile sechestrate se numără vila lui Plahotniuc din Elveția în sumă de 32 de milioane de franci elvețieni.

La rândul său, Octavian Iachimovschi, procuror Anticorupție susține că raportat la suma jafului, bunurile asupra cărora a fost pus sechestru constituie 59,1%.

„Procesul de reocupare nu ține de Procuratura Anticorupție. Recuperarea reprezintă o confiscare a bunurilor. Or, la această, noi urmărim procesul de investigare să găsim cât mai multe bunuri. Iar recuperarea se va face după pronunțarea sentințelor de condamnare. Durează în timp aceste procese. Schema frauda bancară nu este o schemă tipică. Este una elaborată de persoane destul de inteligente care au făcut-o complicată. Rolul nostru este să explicăm judecătorilor cum au avut loc aceste proceduri”, a punctat Iachimovschi.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #sechestru #bunuri #jaf

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.