Sechestru pe bunurile lui Șor și Plahotniuc! Dragalin: Este vorba de 7,5 miliarde de lei

În dosarul jafului bancar din anul 2024 au fost puse sechestre pe bunuri în sumă de 7,5 miliarde de lei. Este vorba de imobilele și proprietățile lui Vlad Plahotniuc fostul lider PD și Ilan Șor, a declarat în cadrul clubului de presă Veronica Dragalin, procurorul-șef Anticorupție. Ea a spus că recent au fost recupere de pe conurile bancare mai mulți bani de la Ilan Șor, însă nu a oferit detalii despre sumă.

Printre bunurile sechestrate se numără vila lui Plahotniuc din Elveția în sumă de 32 de milioane de franci elvețieni.

La rândul său, Octavian Iachimovschi, procuror Anticorupție susține că raportat la suma jafului, bunurile asupra cărora a fost pus sechestru constituie 59,1%.

„Procesul de reocupare nu ține de Procuratura Anticorupție. Recuperarea reprezintă o confiscare a bunurilor. Or, la această, noi urmărim procesul de investigare să găsim cât mai multe bunuri. Iar recuperarea se va face după pronunțarea sentințelor de condamnare. Durează în timp aceste procese. Schema frauda bancară nu este o schemă tipică. Este una elaborată de persoane destul de inteligente care au făcut-o complicată. Rolul nostru este să explicăm judecătorilor cum au avut loc aceste proceduri”, a punctat Iachimovschi.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #sechestru #bunuri #jaf

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.

#telegram #escrocherie #CNPF